Faza finală a adoptării celui de al treilea plan de ajutor pentru Grecia din ultimii cinci ani a devenit o cursă de obstacole în noaptea de joi spre vineri, din cauza reticenţelor de pe flancul stâng la Syriza, de Germania şi din nou de FMI. În timpul nopţii, după o zi plină de dezbateri în comisiile parlamentare, cei 300 de deputaţi s-au reunit în sesiune plenară care să ducă la un vot, contrazicându-se pe probleme procedurale sub ochii preşedintelui Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, membru Syriza, partidul care formează guvernul de la Atena. Într-un final, parlamentarii greci au acceptat condiţiile creditorilor internaţionali pentru un al treilea bailout, după dezbateri prelungite în timpul nopţii pe tema riscului şi măsurilor de austeritate impuse, potrivit Financial Times. Bloomberg scrie că peste 151 dintre cei 300 de parlamentari greci au fost de acord în privinţa bailoutului.
Printre condiţiile creditorilor internaţionali se numără şi o creştere puternică a taxelor şi tăierea cheltuielilor, măsuri acceptate cu greu de premierul Alexis Tsipras în urma unor luni pline de tumult politic şi economic. În urma pachetului de măsuri de austeritate, creditorii Greciei au fost de acord să finanţeze economia elenă cu 86 de milioane de euro, într-un nou program de bailout.
Cotidianul The Independent scrie că ultimul program de asistenţă financiară dedicat Atenei pare să nu aibă nimic de a face cu datoria ţării, de 320 miliarde de euro, fiind, mai degrabă, un experiment capitalist atât de extrem încât niciun alt stat european nu riscă să-l aplice. Conform publicaţiei, Grecia este de vânzare, iar din acest punct de vedere antreprenorii, muncitorimea şi fermierii din ţară vor trebui măturaţi din calea corporaţiilor străine. Atena va trebui să pună la dispoziţia unui organism controlat de instituţiile europene active însumând 50 de miliarde de euro care vor fi vândute pe rând. Vor fi înstrăinate porturi, aeroporturi, sistemul de energie electrică, proprietăţi şi terenuri pentru a asigura returnarea datoriilor, după cum argumentează creditorii europeni. Or, spune The Independent, o logică de bun-simţ dezvaluie totuşi faptul că o ţară care îşi vinde activele profitabile riscă mai degrabă să intre în incapacitate de plată decât să achite la timp împrumuturile.
Loteria naţională fost deja cumpărată, iar aeroporturile regionale din insulele turistice ale Greciei au fost vândute şi ele unui operator german. Portul Pireus cel mai probabil va fi cumpărat de o companie chineză. Între timp, 49 de hectare de plajă din insula Corfu au intrat în administrarea unui fond de investiţii din Statele Unite. Concesiunea se întinde pe 99 de ani, iar suma plătită este ridicolă în optica publicaţiei: 23 de milioane de euro. Printre bunurile incluse în lista activelor fondului de privatizare se mai numără 40 de insule nelocuite şi un proiect turistic din insula Rhodos.
În acest timp, se schimbă legislaţia. Protecţia acordată de stat farmaciilor, librariilor şi patiseriilor pentru a face faţă asaltului corporaţiilor va fi ştearsă dintr-o singură mişcare, iar interesul este vădit prin atenţia cu care Uniunea Europeană se concentrează asupra detaliilor. Printre acestea se numără: termenul de expirare de pe cutiile de lapte şi gramajul covrigilor vânduţi în Grecia. De asemenea, grecii sunt trimişi la muncă duminica, iar salariile se vor diminua. Din septembrie se anunţă o creştere rapidă a taxelor şi impozitelor, cu TVA-ul aproape dublu la anumite servicii şi produse.
Miniştrii de finanţe din zona euro se reunesc vineri la Bruxelles, pentru a se pronunţa asupra noului plan de ajutor internaţional pentru Grecia. Atena şi creditorii săi internaţionali au ajuns marţi la un acord tehnic în vederea unui al treilea plan de ajutor internaţional, în valoare de 85 miliarde de euro. Textul a fost transmis marţi seară partenerilor Greciei din zona euro şi urma să fie ratificat de parlamentul de la Atena înainte de a fi examinat de Eurogrup. Dacă miniştrii de finanţe vor aproba noul plan de asistenţă, acesta va trebui validat de mai multe parlamente, printre care Bundestagul german. Conform unei surse guvernamentale elene, cancelarul german Angela Merkel s-a arătat marţi, într-o discuţie telefonică cu premierul elen Alexis Tsipras, circumspectă faţă de acest acord încheiat de urgenţă, exprimându-şi preferinţa faţă de un credit-punte, care să permită Atenei să onoreze scadenţa din 20 august, dar şi un timp suplimentar pentru discutarea planului.
Fondul Monetar Internaţional aşteaptă ca europenii să ia decizii legate de reducerea poverii datoriei Greciei, înainte de a hotărî dacă va participa la noua susţinere financiară a ţării, a informat instituţia. “Aşteptăm să lucrăm cu autorităţile elene pentru a dezvolta programul de reforme mai detaliat şi ca partenerii europeni ai Greciei să ia măsuri de reducere a poverii datoriei”, a declarat şefa misiunii FMI la Atena, românca Delia Velculescu, într-un comunicat. Această declaraţie a fost făcută în timp ce parlamentul grec discuta despre noul plan. FMI, unul din principalii creditorii ai ţării alături de europeni, a luat parte la discuţiile cu Atena, însă a făcut cunoscut că participarea sa financiară depinde, printre altele, de măsurile europenilor pentru a face datoria greacă sustenabilă. Numeroase ţări europene, cu Germania în frunte, pretind participarea FMI la planul de ajutorare, dar se arată extrem de reticente la ideea de a relaxa datoria Greciei, situată la 170% din PIB. „FMI va lua în considerare acordare de fonduri suplimentare Greciei odată ce autorităţile vor adopta măsuri privind programul de reforme şi vor fi luate măsuri legate de reducerea poverii datoriei”, a subliniat Delia Velculescu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.