Haosul din cifrele de la Sănătate, dovedit de Curtea de Conturi

Unitățile sanitare din România au avut alocată în perioada 2011-2015 o sumă totală pentru investiții de 3 miliarde de lei însă nu au primit decât 2,6 miliarde de lei, restul de 14,32% fiind uitată de Ministerul Sănătății, reiese dintr-un raport de audit al performanței privind dezvoltarea infrastructurii în sănătate la nivel național, regional și local în vederea creșterii accesibilității la serviciile de sănătate în perioada 2011-2015 la Ministerul Sănătății realizat de Curtea de Conturi.

„MS nu a realizat o fundamentare corespunzătoare a resurselor financiare necesare pentru finanțarea investițiilor la nivelul unităților sanitare (prin transferuri de capital/cheltuieli de capital), acest fapt având drept consecință în perioada analizată o neutilizare eficientă a resurselor alocate (prevederi definitive) din bugetul de stat/venituri proprii în sumă de 441 milioane lei (77 milioane lei din bugetul de stat, 364 milioane lei din venituri proprii). De asemenea, acest fapt a determinat și menținerea la finele anilor analizați a unor sume neutilizate din venituri proprii în contul de disponibil (în medie de 180 milioane lei), situație care a atins cel mai înalt nivel la finele anului 2015 când disponibilul nealocat a fost în sumă de 522 milioane lei. Mai mult decât atât, împrumuturile accesate în această perioadă de la instituții de credit internaționale au generat costuri în sumă de 7,8 milioane EUR (dobândă și comisioane de angajament) respectiv 35 milioane lei în echivalent, în timp ce aferent disponibilului menținut în cont MS a încasat dobânzi de numai 1,6 milioane lei. Costurile generate de împrumuturile accesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât sumele încasate sub formă de dobândă. Totodată s-a estimat că numai din disponibilul nealocat la sfârșitul anului 2015, în sumă de 522 milioane lei se puteau achiziționa un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preț de achiziție mediu realizat la nivelul unităților sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unități sanitare (spitale publice)”, se spune în raport.

Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, MS trebuia să asigure prin bugetul propriu sumele necesare unităților sanitare proprii precum și spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, pentru: dotarea cu aparatură medicală; finalizarea obiectivelor de investiţii noi, de investiţii în continuare, nominalizate în listele programului de investiţii, anexă la bugetul ministerului sănătăţii din legea bugetului de stat, aflate în derulare la nivelul spitalelor; reparaţii capitale la spitale; finanţarea obiectivelor de modernizare, transformare şi extindere a construcţiilor existente, precum şi expertizarea, proiectarea şi consolidarea clădirilor.

Din veniturile proprii încasate de către MS s-au asigurat în principal transferuri către Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate – FNUASS respectiv în procent de 31,25%, plățile pentru bunuri și servicii fiind în procent de 18,72%, iar pentru acțiuni și programe de sănătate au fost efectuate plăți din aceste resurse în procent de 13,42%. Pentru finanțarea cheltuielilor de capital și a transferurilor de capital, plățile efectuate au fost în procent de 24,02% din totalul încasărilor în condițiile în care an de an solicitările de finanțare ale unităților sanitare au depășit atât propunerile de finanțat ale MS cât și alocările de sume efective în această perioadă. Prin urmare, gradul de finanțare a investițiilor a fost cu mult sub cel solicitat de către unitățile sanitare, întrucât față de o medie a solicitărilor unităților sanitare (raportate în programul de investiții) în sumă de 4.358 milione lei, în perioada 2011-2015 au fost realizate
plăți pentru investiții (transferuri de capital și cheltuieli de capital), în sumă de 1.719 milioane lei, respectiv un procent de numai 39,4%.

Cauzele deficiențelor

Curtea de Conturi susține că MS nu a solicitat în procesul de fundamentare a prevederilor din proiectul programului de investiții anexă la buget, transmiterea de către unitățile sanitare a necesarului anual de finanțat prin note de fundamentare. De asemenea, unitățile sanitare au transmis către MS, notele de fundamentare pentru cheltuieli de investiții ulterior desfășurării procesului de fundamentare a indicatorilor de buget respectiv după aprobarea legii bugetului de stat pentru anul în curs.

Procedând astfel, nu s-au corelat, susțin inspectorii Curții de Conturi, resursele cu necesarul investițional astfel încât alocarea fondurilor să se efectueze pentru realizarea investițiilor prioritare. De asemenea, MS a menținut în soldul contului de disponibil aferent veniturilor proprii în medie/an (2011-2015) suma de 180 milioane lei, sumă care ar fi putut fi alocată pentru finanțarea investițiilor în sistemul de sănătate potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, actualizată.
Disponibilul din cont al veniturilor proprii a înregistrat cel mai înalt nivel la finele anului 2015, când a ajuns la suma de 522 milioane lei. MS a optat să mențină disponibilul din venituri proprii în cont, încasând în perioada analizată o dobândă în sumă de numai 1,6 milioane lei (disponibilul mediu anual înregistrat a fost de 180 milioane lei). În aceeași perioadă au fost accesate fonduri din împrumuturi de la BEI și BIRD din care în perioada 2011-2015, au fost efectuate trageri efective în sumă de 37 milioane de euro, reprezentând echivalentul sumei de 165 milioane lei, aproximativ egal cu media anuală a disponibilului neutilizat. Astfel, în timp ce MS nu a utilizat sumele disponibile existente în cont, pentru care a încasat o dobândă de doar 1,6 milioane lei, statul român a plătit prin Ministerul de Finanțe, pentru serviciul datoriei publice externe aferente celor două împrumuturi, dobânzi în valoare de 7,8 milioane EUR (7,6 milioane euro sub formă de dobândă și respectiv 0,2 milioane euro comisioane de angajament), respectiv 35 milioane lei în echivalent.

Deosebit de aceste aspecte, au fost situații în care unitățile sanitare au disponibilizat fonduri primite prin MS de la bugetul de stat care s-au virat la fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, fiind efectuate în această perioadă viramente în sumă de 35 milioane lei. Aceste sume disponibilizate au avut ca scop până la disponibilizare, dotarea cu aparatură medicală și/sau realizarea unor lucrări de reabilitare a spitalelor.

Cine nu a utilizat banii

În perioada analizată, MS nu a monitorizat modul în care unitățile publice subordonate care au solicitat finanțări pentru investiții, au asigurat utilizarea acestor resurse conform scopului alocat, astfel încât la sfârșitul fiecărui exercițiu bugetar, investițiile pentru care au fost solicitate finanțări să fie și realizate. În acest sens, în perioada 2011-2015, MS a raportat sume neutilizate din venituri proprii, care nu au fost disponibilizate în timp util de către unitățile publice subordonate pentru a putea fi realocate altor unități, fapt confirmat de disponibilul din venituri proprii rămas neconsumat la sfârșitul fiecărui an (în medie 180 milioane lei). Similar acestui fapt, din sumele alocate din bugetul de stat pentru finanțarea investițiilor, MS a raportat resurse neconsumate în sumă de 62 milioane lei, sumă care nu a fost disponibilizată de unitățile subordonate și respectiv suma de 31 milioane lei, care a fost raportată ca sumă disponibilizată. Potrivit Curții, următoarele unități sanitare nu au utilizat integral sumele alocate în anul 2015 pentru achiziția de aparatură medicală:

-Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” Timișoara din suma alocată de 16,7 milioane de lei nu a consumat suma de 4,6 milioane de lei (27,5% grad de neutilizare);
-Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București din suma alocată de 7,7 milioane de lei nu a consumat suma de 2,7 milioane de lei (35% grad de neutilizare);
-Institutul de boli cardiovasculare „C.C. Iliescu” București din suma alocată de 10,3 milioane de lei nu a consumat suma de 2,7 milioane de (26% grad de neutilizare);
-Institutul Oncologic „Prof. dr. I.Chiricuță” Cluj Napoca din suma alocată de 9,4 milioane de lei nu a consumat suma de 1,2 milioane de lei (13% grad de neutilizare);
-Institutul Regional de Oncologie Iași din suma alocată de 1,7 milioane de lei nu a consumat suma de 1,2 milioane de lei (70,6 % grad de neutilizare).

În mod similar, nu au fost utilizate în totalitate sumele alocate pentru reparații capitale de către unele unități sanitare precum:
-Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din suma alocată de 5,9 milioane de lei nu a consumat suma de 4,1 milioane de lei (69% grad de neutilizare);
-Spitalul Universitar de Urgență București din suma alocată de 10,6 milioane de lei nu a consumat suma de 5,5 milioane de lei (52% grad de neutilizare).

În concluzie, spune Curtea de Conturi, finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate s-a realizat fără ca MS să monitorizeze judicios atât fundamentarea cât mai reală a nevoilor de resurse cât și buna utilizare a acestora în cursul anului, prin disponibilizarea în timp util a resurselor neconsumate în vederea redistribuirii altor unități subordonate.

Termene depășite

Ministerul Sănătății nu a coordonat în mod eficient prin compartimentele funcționale derularea obiectivelor de investiții ceea ce a condus la efectuarea unui management defectuos atât la nivelul acestuia cât și la nivelul unităților sanitare subordonate. Astfel, în perioada analizată s-au desfășurat/derulat un număr de cinci obiective de investiții noi și în continuare care au fost prevăzute prin Legea bugetului de stat aprobată anual iar sub coordonarea MS s-au finalizat doar trei obiective de investiții, din care pentru două obiective de investiții majore (extindere/amenajare) termenul de finalizare a fost cuprins între 15 și 19 ani, respectiv:
– Refuncționalizarea imobilului Spital Clinic de Urgență Iași pentru amenajarea Institutului Regional de Oncologie Iași, într-o perioadă de 19 ani;
– Extinderea și Amenajarea Centrului de Cardiologie Timișoara (Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara), într-o perioadă de 15 ani.

Pentru obiectivul de investiții ”Extinderea secției de Oncologie cu Compartiment de radioterapie oncologică” la Spitalul Universitar de Urgență București, deși indicatorii tehnico-economici s-au aprobat încă din luna aprilie 2014, procedura de achiziție de lucrări nu s-a finalizat iar lucrările la acest obiectiv nu au fost demarate nici în decursul următorilor 2 ani. Cu toate că începând cu anul 2011, MS a preluat în subordine ”Institutul Regional de Oncologie Timișoara” (din subordinea UAT Timiș), în perioada analizată MS nu a alocat resurse financiare pentru finalizarea acestui obiectiv deși unitatea sanitară este în stadiul de investiție în curs (încă din anul 1994).
Abia în trim III/2015, MS a inițiat un act normativ prin care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici aferenți acestui obiectiv fiind prevăzută ulterior în anul 2016, suma de 17 milioane lei pentru finanțarea obiectivului.

Deși prin realizarea acestui institut s-ar rezolva problema majoră a lipsei de spații pentru spitalizare și îngrijiri paleative, insuficiente în prezent ca număr și dotare, având în vedere incidența cancerului în zona de Vest a României, unitatea nu a fost dată în exploatare. În concluzie, finalizarea unor obiective de investiții care au fost inițiate în coordonarea MS au avut ca durată de realizare o perioadă mare de timp respectiv între 15 și 19 ani, ceea ce a avut consecințe asupra creșterii valorii obiectivelor și implicit asupra majorării resurselor alocate pentru finalizarea acestora. Implicarea MS în realizarea obiectivelor de investiții nu a fost suficientă pentru a se obține un timp mai redus de realizare și finalizare a obiectivelor propuse și implicit utilizarea mai eficientă a fondurilor pentru investiții.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.