În Israel au fost descoperite urmele „băieţilor răi” din Biblie, filistenii lui Goliat

Săpăturile realizate de arheologi în zona unor rămăşiţe ale unei metropole antice din sudul Israelului pun cap la cap istoria unui popor amintit adesea în Biblie drept unul de oameni răi, duşmani ai israeliţilor, filistenii, potrivit usatoday.com.

Orasul israelian Gat, unde sezonul de săpături arheologice a început săptămâna aceasta, îi ajută pe cercetători să redea un portret mai nuanţat filistenilor, popor care apare în povestea biblică drept duşman veşnic al israeliţilor. La săpăturile de anul acesta contribuie arheologi din Canada, Coreea de Sud, SUA.

Au fost descoperite 3.000 de vase de lut ale filistenilor. Un fragment de vas are pictat pe el un cadru roşu şi o spirală neagră: o decoraţie obişnuită în arta greacă veche, dar şi un indiciu al originilor filistenilor în Marea Egee.

Cu aproape trei milenii în urmă, Gat s-a aflat la frontiera dintre filisteni, care au ocupat câmpia Mării Mediterane, şi copiii lui Israel, care a controlat dealurile din centru. Cel mai faimos locuitor al oraşului a fost, conform Carţii lui Samuel, Goliat – războinic uriaş, despre care se ştie că a fost doborât de un tânăr păstor, David, cu praştia.

Filistenii au ajuns în această zonă pe mare, venind din zona în care se află astăzi Grecia, în jurul anului 1.200 î.Hr. Intenţia lor era aceea de a conduce porturile mari din Ashkelon şi Ashdod, acum oraşe din Israel, şi din Gaza, acum parte integrantă din teritoriul palestinian, cunoscut sub numele de Fâşia Gaza.

La Gat, filistenii şi-au stabilit o aşezare care a fost locuită încă din vremuri preistorice. Săpăturile dovedesc faptul că, deşi au adoptat aspecte ale culturii locale, nu şi-au uitat rădăcinile. Chiar şi la cinci secole după ce au ajuns în această zonă, filistenii se închinau încă unor zei cu nume greceşti.

Arheologii au descoperit că dieta acestora se baza pe vegetale asemănătoare cu mazărea şi lintea, dar că mâncau, de asemenea, porci şi câini, spre deosebire de israeliţi, care considerau că aceste animale sunt necurate.

Săpăturile de la Gat au arătat, de asemenea, urme de distrugere a oraşului în secolul al nouălea î.Hr., inclusiv un şanţ şi o îndiguire construită în jurul oraşului, încă vizibile ca o linie întunecată care traversează dealurile din jur.

Distrugerile provocate la acel moment par să fi fost „opera” regelui Arameul Hazael, în 830 î.Hr, un incident menţionat în Cartea Regilor.

În 604 î.Hr., Nabucodonosor al Babilonului a invadat oraşele filistenilor. Nu a existat nicio rămăşiţă din ei după aceea. Cruciaţii care au ajuns în Europa în 1099 au construit o fortăreaţă pe ruinele de la Gat. Mai târziu, aşezarea a devenit satul arab Tel el-Safi, care a fost pustiit în timpul războiului. Astăzi, Gat este parc naţional.

Memoria filistenilor a fost păstrată în Biblia ebraică. Cercetările arată detalii ale deselor incidente dintre filistineni şi regii din Ierusalim.

Potrivit lui Seymour Gitin, director al Institutului Albright de Cercetări Arheologice din Ierusalim şi expert în filisteni, importanţa săpăturilor din Gat este dată de faptul că aruncă o lumină asupra modului în care filistenii au trăit pe acest teritoriu în secolele 9 şi 10 î.Hr. „Gat umple un gol foarte important în întelegerea istoriei filistinene”, a declarat Gitin.

„Acest lucru nu înseamnă că într-o zi vom găsi un craniu cu o gaură în el, de la piatra pe care a aruncat-o David, dar toate descoperirile reflectă un mediu cultural de la acea vreme”, a declarat Aren Maeir, de Universitatea Bar-Ilan, arheologul responsabil de excavare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.