Încă o sancţiune ciudată în Turul Spaniei

De ce a luat foc presa sportivă din Italia. O sancţiune despre care am auzit în premieră. Final palpitant de etapă, cu Sagan venind a 15-a oară pe locul 2 în 2015. Poveştile Vueltei.

A fost retrogradată…maşina tehnică

Înainte de startul etapei a IV-a, comisarii cursei au anunţat ce sancţiune s-a decis după un „eveniment” înregistrat în etapa anterioară: retrogradarea pe ultima poziţie a uneia dintre cele două maşini tehnice a echipei Cofidis, Solutions Crédits. (Conform regulamentelor curselor de ciclism de categoria World Tour, fiecare echipă participantă are două maşini tehnice. Ordinea în care aceste maşini rulează în caravană este una strictă şi este dată de clasamentul pe echipe, de clasamentul individual general şi alte două sau trei criterii. Retrogradarea pe ultima poziţie a unei maşini poate reprezenta un mare impediment pentru un rutier al unei echipe care are o maşină sancţionată, deoarece în situaţia unei defecţiuni mecanice, el pierde foarte mult timp până respectiva maşină ajunge la el). De ce s-a decis această sancţiune? Pentru că pe parcursul etapei, timp de 12-14 secunde, rutierul Nacer Bouhanni a fost surprins cu mâna pe portieră. Bouhanni era întârziat din cauza unei căzături. Una peste alta, el a comis-o cam în stilul lui Vicenzo Nibali, numai că italianul a fost exclus din competiţie, în timp ce francezul nu a păţit nimic. De altfel presa sportivă din Italia a luat foc, susţinând că pentru aceeaşi infracţiune Bouhanni a fost iertat şi a cerut expres eliminarea francezului. Ziariştii italieni au găsit şi motivul exonerării rutierului de la Cofidis, Solutions Crédits: „Cofidis este unul dintre principalii sponsori ai competiţiei”.

Etapă normală, final spectaculos

Etapa a IV-a a Turului Spaniei, una în proporţie de 99% pe plat (s-a rulat foarte mult pe autostradă) a avut o desfăşurare normală, cu excepţia a două căzături, dar fără urmări. Dacă pe plat în afara unei evadări strict controlate de pluton nu a fost nimic spectaculos, finalul a făcut toţi banii. Ultimul km a fost în urcare, cu două pante destul de serioase care au ajuns, una dintre ele şi la 12%. Era clar că sprinterii de meserie nu pot emite pretenţii şi nici căţărătorii, pentru că era o căţărare prea scurtă. Puncheuri erau favoriţi, casele de pariuri dând cea mai bună cotă pentru „Purito” Rodriguez şi Daniel Moreno. Nu trebuia scos din calcule nici Petre Sagan, care pe o astfel de căţărare scurtă poate da lovitura, chiar dacă este sprinter de meserie. Imediat ce a început căţărarea, Nick Roche şi Daniel Moreno s-au desprins din ceea ce a mai rămas din pluton (mult fărămiţat din cauza străzilor foarte înguste din localitatea Vejer de la Frontera) şi pentru toată lumea era clar că unul dintre cei doi va trece primul linia de sosire. S-a întâmplat însă ceva ce nu era prevăzut. Alejandro Valverde şi Peter Sagan s-au aruncat într-un contratac devastator şi pe ultimii 30 de metri i-au întrecut pe cei doi. Dacă Roche (acesta este locotenentul lui Froome, dar are în acest început de tur mână liberă la …iniţiative private – este adevărat, ocazie cu care sunt testaţi şi adversarii recentului câştigător al turului Franţei) a fost întrecut pentru că s-a sufocat, în schimb Moreno a fost surprins de violenţa atacului urmăritorilor şi nu a reuşit să riposteze. Valverde a trecut primul linia de sosire – a 9-a victorie de etapă din carieră în Vuelta – iar Peter Sagan a venit pe locul 2, loc devenit în acest an ceva tradiţional pentru el, fiind al 15-lea în 8 luni de curse.

Etapa a IV-a: Estepona › Vejer de la Frontera (209,6 km)

1. Alejandro Valverde (Movistar Team) – 5:07:30

2. Peter Sagan (Tinkoff-Saxo) – a.t.

3. Daniel Moreno (Team Katusha) – a.t.

4. Nicolas Roche (Team Sky) – a.t.

5. José Gonçalves (Caja Rural-Seguros) – a.t.

„Tricoul roşu” – clasamentul general

1. Esteban Chaves (Orica GreenEDGE – 8:04:01

2. Tom Dumoulin (Team Giant-Alpecin) + 5”

3. Nicolas Roche (Team Sky) + 15”

4. Daniel Martin (Cannondale-Garmin) + 24”

5. Alejandro Valverde (Movistar Team) + 28”

6. Joaquim Rodriguez (Team Katusha) + 35”

7. Daniel Moreno (Team Katusha) + 36”

8. Nairo Quintana (Movistar Team) + 36”

9. Chris Froome (Team Sky) + 40”

10. Fabio Aru (Astana Pro Team) + 47”

Poveştile Vueltei – ciclismul i-a făcut viaţa uşoară

Primul Tur al Spaniei s-a desfăşurat în anul 1935 şi a fost câştigat de belgianul Gustaaf Deloor. Tot el a câştigat şi ediţia următoare din 1936, fiind urmat în clasamentul general de fratele său, Alfons. Cei doi fraţi s-au concurat doar două etape, iar după ce Gustaaf a luat un avans de minute bune faţă de ceilalţi rutieri, fratele său i-a devenit un fel de locotenent avant le letre şi au concurat doar umăr la umăr. În etapa a 11-a, Gustaaf a suferit o căzătură, iar ceilalţi câţiva rutieri belgieni din pluton au atacat, sperând să îl detroneze. Împreună cu fratele său, Gustaaf a pornit o cursă de urmărire şi după 50 de km a reuşit să-i ajungă şi să-i întreacă pe ceilalţi rutieri. Această cursă de urmărire a fost considerată ca fiind ca fiind de o amploare nemaiîntâlnită în perioada interbelică. Gustaaf Deloor ar fi putut să ajungă unul dintre cei mai mari rutieri ai timpului, dar în 1939, la nici 26 de ani a fost mobilizat. În 1940, imediat după invadarea Belgiei, împreună cu alţi 1.200 de militari belgieni al a căzut prizonier. Totuşi, faţă de alţi camarzi de-ai lui, în prizonierat, Gustaaf Deloor a avut o viaţă uşoară. În lagăr era un ofiţer al armatei germane pasionat de ciclism, citise în ziare despre Dellor şi a aranjat ca belgianul să lucreze ca bucătar, unde avea un regim relativ privilegiat.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.