Între piese preţioase şi mobile de calitate, curiozităţi şi rarităţi

La 25 de kilometri de Paris se află un loc mitic pentru istoricii secolului al XIX-lea. Un extravagant şi colosal edificiu în stil neorenascentist, reşedinţa nobiliară Haras d’Estimauville, comandat de baronul James de Rothschild (1792-1868), în spiritul modernităţii engleze a epocii.

Pereche de vase de porţelan

În 1862, Napoleon al III-lea a fost primul împărat care a locuit aici, admirând concepţia arhitectului Joseph Paxton, care construise, în 1751, şi Crystal Palace din Londra. Proprietarul actual, Philippe de Nicolay, a încredinaţat Casei de licitaţii Christie’s dispersarea conţinutului acestei reşedinţe, al cărei nume este legat şi de creşterea cailor de rasă. Au apărut astfel, în faţa ochilor lacomi ai amatorilor de artă, piese care, majoritatea, nu şi-au schimbat proprietarul încă din secolul al XIX-lea, De Nicolay fiind moştenitorul unei părţi a colecţiei Rothschild. Vânzarea la licitaţie s-a soldat cu suma totală de 4.672.725 de euro.

O umbră de melancolie

Atelier Peter-Paul Rubens, Meleagru şi Atalanta

Printre piese figurează şi trei acuarele de Paxton, mărturie preţioasă a primului proiect arhitectonic al reşedinţei, care n-a rezistat criticilor aduse de James de Rothschild, achiziţionate cu 12.500 de euro fiecare, precum şi o acuarelă şi o guaşă, semnate de Eugène Lami, decoratorul baroanei Betty şi „scenograful” castelului de la Ferrières. El a conceput o imensă sală, demnă de opera italiană, cu cariatide şi draperii roşii. Rezultatul final a fost mai sobru, dar micul tablou, vândut cu 32.200 de euro, este fermecător. Observatorul avizat a putut descoperi, în el, reproduse patru busturi italieneşti din secolul al XVII-lea, în marmură policromă, efigii după antic ale împăraţilor romani Marc-Aureliu, Septimiu Sever, Titus şi Vitelius, care s-au regăsit în vânzarea de la Christie’s. Cele patru busturi de marmură au obţinut suma de 601.000 euro. Obiectele şi „fotografiile” lor participă cumva la o atmosferă evocând opulenţa şi sofisticarea demne de „Senso” al lui Visconti. Li se alătură un bust în bronz aurit şi argintat al lui Ferdinand de Medici, realizat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea italian. Pasionat de ştiinţă, mai ales de botanică şi meteorologie, fondator al Academiei Experimentale a Medicilor, Ferdinand, Mare Duce de Toscana, este prezentat cu eşarfa Ordinului militar San Stefano. Piesa, datată 1610, a fost adjudecată la 111.500 de euro.

Gustul francez, de-a lungul a două secole

Joseph Middleton, Femeie în costum oriental

 Colecţia este o combinaţie de curiozităţi, rarităţi, piese preţioase şi mobile de calitate. Se remarcă un căluţ din aur emailat, încrustat cu rubine pe o parte şi diamante pe cealaltă parte, cu perle de cultură, un pandantiv realizat, către 1860, de Alfred André, celebru restaurator de artă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (17.500 de euro). I se alătură o casetă extraordinară, marchetată cu fildeş, montată ca masă de toaletă, care atrăgea poate privirile visătoare ale lui Betty de Rothschild, portretizată de Ingres.

Tânără cu evantai, achiziţionată cu 1 milion de euro

Un frumos „Portret de tânără cu evantai”, din Şcoala Flamandă (secolul al XVII-lea), a atins preţul de 1.000.000 de euro, în timp ce un tablou provenind din atelierul lui Rubens, „Meleagru şi Atalanta”, s-a vândut cu 25.000 de euro. Un pitoresc „Portret de femeie în costum oriental”, semnat Joseph Middleton (20.000 de euro), completează colecţia de pictură. Nu putem uita un „Portret al Contesei de Noailles”, realizat de Paul-Cesar Helleu (1.625 de euro), sau „Tânără plângând” ieşit din atelierul lui Jean-Baptiste Greuze, achiziţionat (11.250 de euro).

Pereche de sfeşnice Regence

În salonul de la Estimauville, privirea era atrasă de trei mari casete emailate, datând din timpul dinastiei Qianlong, secolul al XVIII-lea. Neobişnuitul amestec de tehnici, cloisoné alături de relief, excepţionala calitate a gravurilor decorate cu simboluri ale longevităţii trimit către atelierele imperiale ale Cetăţii Interzise. Unele dintre ele au fost poate daruri oferite împăratului sau înalţilor demnitari, ceea ce nu le-a scăpat de jefuirea occidentală. Nu departe de ele, două mese din epoca neoclasică, atribuite lui David Roentgen. Achiziţionate cu 223.000 de euro, au făcut parte din Palatul de la Pavlosk. Se ştie că au fost cumpărate la Berlin, în 1928, într-o licitaţie de artă rusă a Casei Rudolf Lepke. Mai spectaculoase, două vase din porfir, a căror decoraţie de frunze în bronz a fost cizelată mai târziu de Blake, în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea. Două vase chinezeşti Qianlong au atins suma de 10.000 de euro.

Fotolii şi berjere

La capitolul mobilier european, pe primele locuri în preferinţa colecţionarilor s-au situat o „Masă de scris” barocă, probabil florentină (61.000 de euro), şase scaune marcate Holland & Sons (20.000 de euro), două fotolii şi două berjere, purtând marca Antoine Bonnemain (10.625 de euro), o masă de toaletă şi două noptiere de la sfârşitul secolului al XIX-lea (813 euro), noptiere stil Ludovic al XVI-lea (3.500 de euro). Nu vom enumera marele număr de servicii de porţelan englezesc, japonez sau chinezesc, farfuriile de Delft, jardinierele de faianţă pictate de mână, paharele de sticlă şi cristal, din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, argintăriile, oglinzile Regence, lustrele în stil baroc, aplicele, sfeşnicele. Să amintim, în schimb, o pereche de „Sfeşnice” din epoca Regence, datate 1720, reprezentând un bărbat şi o femeie, după un model de Corneille van Cleve, care a obţinut nesperatul preţ de 92.200 de euro, doi „Mauri”, în abanos, din cercul lui Andrea Brustoloni (1662-1732), achiziţionaţi cu 41.800 de euro, un covor „Kashan”, provenind din Iran, din 1940 (13.750 de euro) şi, nu în ultimul rând, o frumoasă tapiserie flamandă, din secolul al XVI-lea, „Răpirea Sabinelor”, după un carton de Nicolas van Orley, adjudecată la 33.400 de euro. Broderiile religioase din secolul al XVIII-lea şi cele victoriene au încântat privirile. De o preţuire specială s-au bucurat şi două „Urne” din timpul lui Ludovic al XIV-lea: 505.000 de euro.

Tânără cu pălărie cu pene

Nici sculptura nu i-a lăsat indiferenţi pe iubitorii de artă. Pe lângă cele deja menţionate, merită semnalat un bust de teracotă policromată, „Tânără cu pălărie cu pene”, de Albert Carrier Belleuse, reflectând societatea celui de al Doilea Imperiu, prezentând-o pe celebra actriţă Sophie Croizette, una dintre favoritele împăratului Napoleon al III-lea, adjudecat la 20.000 de euro.

De la fastul „Grand Siècle” la chinezării, selecţia de piese dă seamă despre gustul francez de-a lungul a două secole, dovedind că nu numai fiecare obiect, dar şi fiecare colecţie are un suflet al ei, împletit cu cel al posesorului, iar, în cazul de faţă, cu generaţiile succesive ale unei familii.

Artistul pasionat de floră şi faună

Aloys Zotl, Ursul alb

Şase acuarele de Aloys Zötl (1831-1887), achiziţionate în 1955 la Drouot, ne apropie de stăpânii locului din secolul al XX-lea. Artistul austriac, pasionat de floră şi faună, care nu şi-a părăsit niciodată satul său din Eferding, a dat naştere unui univers fabulos, inspirat de cărţi, povestiri de călătorie, reviste ştiinţifice ilustrate, pe care Pierre Mothe le-a asemănat cu picturile lui Rousseau Vameşul. „Ursul polar mâncând lacom ciuperci” (91.000 de euro), „Cocoşul” (10.000 de euro), „Leneşii” (67.000 de euro), „Leul” incredibil dăruit cu o coleretă roşie „à la Mistinguette”, un serios „Babuin cu barbă” (85.000 de euro), un adevărat portret de maimuţă (67.000 de euro) sunt reprezentanţii unui bestiarium ce l-ar fi făcut fericit pe André Breton, la licitaţia de la Drouot. Ca şi celelalte piese, ei şi-au găsit în această toamnă alţi stăpâni.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.