Preşedintele Klaus Iohannis retrimite în Parlament modificările aduse Legii Educaţiei, Administraţia Prezidenţială considerând că schimbările privind reducerea numărului de ore din învăţământul primar, gimnazial şi liceal sunt făcute „din pix”, a anunţat consilierul prezidenţial Ligia Deca.
„Preşedintele României va trimite pentru reexaminare Parlamentului Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2011. Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile introduse la articolul 1, punctul 4, prin care se realizează reducerea ‘din pix’ a numărului de ore din ciclul primar, gimnazial şi liceal începând cu următorul an şcolar. Astfel, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru de învăţământ este în medie de 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, 25 la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Această modificare abruptă a Legii educaţiei naţionale, fără nicio analiză de impact, riscă să producă efecte negative în cascadă pentru comunitatea şcolară, fapt semnalat inclusiv de organizaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor, dascălilor şi părinţilor. Demersul denotă lipsa unei strategii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung în acest sector esenţial pentru viitorul României”, a afirmat Deca într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.
Legea transmisă spre promulgare are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor dispoziții ale Legii educației naționale nr. 1/2011. Deși proiectul de lege cuprinde măsuri foarte bune privind combaterea bullying-ului, precum și o serie de măsuri menite a crește accesul la educație a unor categorii de copii care nu aveau acces până acum – măsuri de care sistemul educațional românesc are nevoie – considerăm că intervențiile legislative care vizează stabilirea numărului de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ, fiind incomplete în reglementare, prezintă neclarități, ceea ce impune reexaminarea de către Parlament a conținutului normativ al acestora.
În același timp, apreciem că orice modificare a numărului de ore alocat disciplinelor afectează automat și profilul de formare, conținuturile educaționale, modalitățile de predare, învățare și evaluare din învățământ precum și încadrarea cu personal. De aceea, legea ar trebui să antreneze, în mod corelativ, și modificarea planurilor-cadru și programelor școlare, dar și a manualelor școlare. Mai mult de atât, considerăm că punerea în practică a acestor noi dispoziții poate genera inclusiv modificarea normelor didactice aferente încadrărilor personalului didactic din învățământul preuniversitar. De aceea, apare ca necesară o evaluare prealabilă a impactului acestei noi reglementări asupra resursei umane din educație.
Totodată, considerăm că sintagma „în medie” referitoare la numărul de ore alocat disciplinelor și prevăzută la art. I pct. 4 al legii transmise spre promulgare intră în contradicție cu dispozițiile art. 65 alin. (1) al Legii nr. 1/2011, care fac referire la numărul minim și maxim de ore aferente acestora. Prin urmare, apreciem necesară clarificarea aspectelor privind art. I pct. 4 din legea transmisă la promulgare referitoare la numărul de ore alocate învățământului primar, gimnazial și liceal, precum și a modului de implementare. În plus, această lege ar trebui să clarifice modul în care modificările pe care le operează vor fi puse în aplicare, întrucât se poate ajunge într-o situație absurdă în care elevii de gimnaziu, spre exemplu, vor fi școlarizați, după trei planuri-cadru: cel inițial (vechi), cel curent (aflat în implementarea până la clasa a VI – a în acest moment) și cel care ar trebui dezvoltat până la începutul anului școlar 2019 – 2020. Totodată, având în vedere că prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 stabilesc că orice modificare sau completare a Legii educației naționale intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege, considerăm oportun ca legea supusă reexaminării să prevadă dispoziții finale, prin care să se clarifice momentul de la care aceste modificări intră în vigoare, întrucât este necesară modificarea planurilor-cadru, până la începutul viitorului an școlar (2019 – 2020). De asemenea, apreciem că este necesar ca legea reexaminată să conțină și dispoziții tranzitorii care să reglementeze măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noile prevederi, aceasta având în vedere demersurile de dezvoltare a acestor planuri-cadru, bazate pe un proces de largă consultare, care este de durată.
Având în vedere competențele esențiale ale Ministerului Educației Naționale din domeniul educației, astfel cum sunt acestea specificate prin Legea nr. 1/2011, subliniem faptul că acest minister, prin intermediul structurilor specializate în domeniu, este unicul în măsură să stabilească într-un mod fundamentat științific numărul de ore săptămânale pentru fiecare an, nivel, formă de studiu și modul de pregătire, astfel încât acestea să corespundă profilului absolventului și să fie corelate cu instrumentele și modalitățile de predare și evaluare. De aceea, considerăm că ar fi oportun ca aceste reglementări să fie stabilite la nivel de legislație secundară, la fel ca în prezent, pe baza unor dezbateri și a unor evaluări de impact cu privire la consecințele viitoare asupra sistemului educațional în ansamblu și care să impună în mod expres și modificarea celorlalte dispoziții, în mod corespunzător.
Ținând cont de aspectele de mai sus, considerăm că legea transmisă la promulgare are potențiale efecte negative pentru sistemul educațional și beneficiarii săi, riscând să afecteze calitatea și coerența procesului educațional. În acest context, este de dorit să existe o dezbatere privind reducerea încărcării orare a programelor școlare și o dimensionare a timpului petrecut la școală de către elevi în acord cu capacitatea lor, etapele de dezvoltare psiho-emoțională a acestora, precum și cu profilul absolventului. Apreciem că o asemenea modificare impromptu a Legii nr. 1/2011, fără o analiză completă a efectelor generate, nu este oportună.
Pai cum altfel.
Un moment de cotitura in educatia romaneasca se va produce atunci cand elevii vor fi evaluati- examinati -la terminarea cilurilor primare si gimnaziale, urmand sa urmeze grupe de educatie cu acelasi nivel de intelgenta, constiinciozitate si capacitati de profil.
La noi, astazi, parintii alearga cu copiii de la o scoala la alta pentru a putea beneficia de anturaje , adica de copii ce vor sa studieze cu adevarat, sau cel putin asta fiind intentia parintilor. Selectarea copiilor in clase de studii diferite bazate pe capacitatile demonstrate prin examinari succesive va avea un impact pozitiv asupra intregului sistem educational dar si asupra tuturor copiilor introducand criteriul competitiviatii in ecuatia educatiei romanesti.
Cat priveste alegatiile si actiunile presEdintelui care nu spune si nu face NIMIC , acestea nu au nici macar valoarea unei declaratii politice.
Ce educatie mai este si asta fara profesori? Si asa era penurie de profesori, exista multi suplinitori prost platiti. Si mai dai afara si din astia doar ca sa le ajunga lor la furat din buget? Partea din buget destinata furtului este intangibila, daca restul bugetului nu ajunge pentru nevoile tarii, atunci se taie din fonduri sau se dau afara oamenii considerati inutili, cum ar fi profesorii care nu sunt utili pentru PSD pentru ca oamenii educati nu voteaza PSD.
Sistemul de Educatie in Romania a ajuns intr-o situatie critica, din mai multe cauze, printre care: – Lipsa de exigenta a cadrelor didactice, cunosc acest aspect din interiorul sistemului, activand ca ing.prof. intr-un liceu. – Lipsa de interes a elevilor pentru scoala. – Dorinta parintilor de a nu supune copiii la stres, – Lipsa examenelor, la finalul ciclurilor: primar, gimnazial si a celor de admitere in liceu si facultati. Fac parte din generatia care am dat examen la terminarea clasei a IV-a, a V-a, a VII-a, a XI-a (examunul de maturitate/bacalaureat), a examenului de admitere in liceu si facultate, etc. Prin acestea nu consider ca am fost stresati, ci mai degraba obisnuiti cu emotiile inerente examenelor. E adevarat ca programele scolare, pe obiectele de studiu, au fost de multe ori supraincarcate cu prevederi din invatamantul superior. Apoi Universitatile, Facultatile nu au adaptat planul de scolarizare, cu necesarul fortei de munca. Dupa 1990 circula o butada: Ce sunt facultatile? Loc de studiu pentru studenti, sau loc de munca pentru cadrele didactice ale acestora? Raspunsul ducea spre a doua varianta.