Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu” deplânge moartea academicianului Eugen Simon, fost director general al instituţiei.
Într-un articol elogiativ, se precizează că academicianul, personalitate proeminentă a culturii române, și-a dedicat cea mai însemnată parte din activitatea universitară cercetării și promovării literaturii din perioada postbelică, susținând prin numeroase studii critice scriitori foarte importanți ai epocii, de la Marin Preda la Nichita Stănescu sau Marin Sorescu.
Scriitori români de azi (4 volume, 1974- 1989) rămâne până astăzi cea mai importantă cartografiere a literaturii postbelice. Monografia E. Lovinescu. Scepticul mântuit (1971), la origine teză de doctorat, este o contribuție notabilă în procesul de revalorizare a modernismului teoretic și literar românesc.
Reprezentant de seamă al generației șaizeciste, critic de mare forță și curiozitate intelectuală, Eugen Simion a deschis noi direcții în studiul scrierilor din seria autobiograficului, volume precum Întoarcerea autorului (1981) sau Ficțiunea jurnalului intim (I-III, 2001) devenind reprezentative în bibliografia critică a genului. Monografiile dedicate lui Mircea Eliade (1995) sau Eugen Ionescu (2006) sunt piese inconturnabile în exegeza acestor scriitori. Pe cele mai multe dintre acestea, profesorul Eugen Simion le-a reluat și amplificat în ultimii ani, îmbogățindu-le semnificațiile și conținutul ideatic.
În ultimii ani, și-a orientat tot mai mult preocupările către epoci mai vechi, de la premodernitate la secolul al XIX –lea, despre care a scris, de asemenea, câteva cărți fundamentale, acoperind astfel întreaga panoramă a literaturii române, despre care avea deja în proiect o vastă sinteză.
O contribuție majoră a reprezentat-o și editarea integrală, în facsimil, a Caietelor Eminescu, în condiții tehnice excepționale. Nu în ultimul rând, ca director al Institutului nostru, a coordonat proiecte de mare anvergură și relevanță națională: Dicționarul general al literaturii române (ed. I, I-VII (2002-2010, ed. II-a, revizuită, adăugită și adusă la zi, 2016-2021) și Cronologia vieții literare postbelice și postcomuniste 1944 -2012, din care au fost editate, până în prezent, 46 de volume. A inițiat colecția „Opere fundamentale” (ediții critice format Pléiade, ale celor mai reprezentativi scriitori români), ajunsă actualmente la cel de-al 300-lea volum.
A fost membru al unor foruri științifice și culturale prestigioase precum:
- Academia de Ştiinţe Morale și Politice din Franţa,
- Academia din Atena
- Academia Regală Europeană a Doctorilor din Barcelona (Spania),
- Academia de Ştiinţe din Moldova, Academia Europaea (Londra),
- Academia de Ştiinţă și Artă din Serbia.
Dintre numeroasele distincții obținute, le amintim doar pe următoarele: Ordinul Naţional „Steaua
României” în grad de „Mare cruce”; Legiunea de Onoare a Franţei, în grad de Ofiţer; Ordinul brazilian „Crucea Sudului”; Medalia de aur oferită de Președintele Republicii Serbia.
Prin întreaga sa activitate, de îndrumare a tinerilor și de valorificare a potențialului literar românesc, Eugen Simion se alătură seriei ilustre de critici de direcție, de la Titu Maiorescu la G. Călinescu.
România rămâne mai săracă din punct de vedere cultural si intelectual,prin dispariția unor celebrități!
Dumnezeu să-l odihnească în pace în pace!…
..rămânem cu doctori făcuți de boul de adrian ivan (41 de teze de doctorat plagiate a semnat acest pui de securist)…si cu profesori de educație și fizică!
Am avut privilegiul sa il cunosc in 1992 la Budapesta .
Dumnezeu sa il odihneasca in pace .
Motto:
„O doamnă voalată dă de un timp Academiei târcoale. O găsești prin unghere și dispare de cum ai ghicit-o. Trecerea ei printre cărturari lasă o dâră, drapelul negru, leneș în aer, spânzurat de balcon. Doamna voalată e o admiratoare cultivată . Nici literele nici spiritele nu-i sunt străine. Uneori nevăzută la ședințele publice , ocupă un loc alături de fotoliul unui preferat. Și fotoliul aceluia rămâne gol , gol pe vecie. Preferatul a plecat , a plecat dus de brațul uscat, cu coatele osoase ale doamnei voalate. Unde s-a dus? Răspunsul ți-l aduce gazeta de dimineață. A mai murit un nemuritor…”
(Tudor Arghezi- Medalion: „MEDICUL HAȚIEGANU” în CONTEMPORANUL nr. 36/674/11 sept.1959, București)
Academicianul Eugen Simion rămâne un nemuritor prin valoarea operei sale puse in slujba culturii românesti si universale, pentru că după cum spune un adevăr recunoscut unanim, după moarte rămâi in constiinta generatiilor viitoare, nu prin ceea ce ai făcut pentru tine, ci prin ceea ce ai făcut pentru altii.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!
Un om de o cultura remarcabila si maniere deosebite, face cinste culturii romane.
Rammstein Cand Romania va scapa de toata formatia comunista atunci va prospera. De calai si de „telectuali”
Ce mare aport a adus acest valoros roman pentru comunitatea internationala? Este doar o valoare de duzina, mioritica. Sau miorlaitica si punctum.
A FOST si RAMANE un mare EDITOR, ORGANIZATOR si FAURITOR de CULTURA si SPIRITUALITATE nationala ROMANEASCA. Pe TARAMUL nostru cel MIORITIC al ROMANIEI. A fost un OM care si-a RESPECTAT permanent TARA si POPORUL sau MIORITIC.
„O contribuție majoră a reprezentat-o și editarea integrală, în facsimil, a Caietelor Eminescu. A coordonat proiecte de mare anvergură și relevanță națională: Dicționarul general al literaturii române (ed. I, I-VII (2002-2010, ed. II-a, revizuită, adăugită și adusă la zi, 2016-2021) și Cronologia vieții literare postbelice și postcomuniste 1944 -2012, din care au fost editate, până în prezent, 46 de volume. A inițiat colecția „Opere fundamentale” (ediții critice format Pléiade, ale celor mai reprezentativi scriitori români), ajunsă actualmente la cel de-al 300-lea volum.”
Pentru noi ROMANII, CULTURA si LIMBA cea NATIONALA, de tip ROMANESCA, conteaza in MOD PRIMORDIAL.
Pentru noi ROMANII, COMUNITATEA si SPIRITUALITATEA noastra CONTEAZA in mod PRIMORDIAL. Iar „restul” ramane doar dupa.
A FOST si RAMANE un mare EDITOR, ORGANIZATOR si FAURITOR de CULTURA si SPIRITUALITATE nationala ROMANEASCA. Pe TARAMUL nostru cel MIORITIC al ROMANIEI. A fost un OM care si-a RESPECTAT permanent TARA si POPORUL sau MIORITIC.
„O contribuție majoră a reprezentat-o și editarea integrală, în facsimil, a Caietelor Eminescu. A coordonat proiecte de mare anvergură și relevanță națională: Dicționarul general al literaturii române (ed. I, I-VII (2002-2010, ed. II-a, revizuită, adăugită și adusă la zi, 2016-2021) și Cronologia vieții literare postbelice și postcomuniste 1944 -2012, din care au fost editate, până în prezent, 46 de volume. A inițiat colecția „Opere fundamentale” (ediții critice format Pléiade, ale celor mai reprezentativi scriitori români), ajunsă actualmente la cel de-al 300-lea volum.”
Pentru noi ROMANII, CULTURA si LIMBA cea NATIONALA, de tip ROMANESCA, conteaza in MOD PRIMORDIAL.
Pentru noi ROMANII, COMUNITATEA si SPIRITUALITATEA noastra CONTEAZA in mod PRIMORDIAL.
Iar „restul” ramane doar dupa.
Ilustru? E prea mult, nu mai aveti niciun simt al ridicolului…