Licitaţii caritabile, întâlnire cu artişti nemuritori

Opera Naţională Bucureşti găzduieşte joi, 30 septembrie, la ora 19.00, în premieră, o „licitaţie tăcută” a unor obiecte donate de câţiva dintre cei mai celebri artişti lirici români. Evenimentul este inedit pentru că, în paralel, are loc şi o „licitaţie cu strigare” (la ora 20), cu lucrări de artă, grupate sub titlul „Impresionism şi Postimpresionism românesc”.

„Opera Naţionala Bucureşti” face parte din istoria multora dintre noi, fie că vorbim despre marii artişti lirici sau despre simpli melomani. Prezentul Operei are, însă, nevoie de catalizarea eforturilor noastre, pentru a-i susţine viitorul. În avanpremiera noii stagiuni, „Prietenii Operei” („The Friends of Opera”) se lansează printr-o strâgere de fonduri pentru susţinerea activităţii acestei instituţii-monument.

Camil Ressu Baieti scaldandu-se

Obiecte cu proprietari iluştri

Este prima dată când, în România, se scot la licitaţie obiecte ale artiştilor lirici. Piesele expuse nu reprezintă doar trecerea prin lume a unor artişti care şi-au dedicat viaţa celei mai frumoase arte. Ele prilejuiesc o călătorie în fascinanta lume din spatele cortinei şi sunt o fărâmă din destinul celor care le-au deţinut. Este remarcabil cu cât entuziasm şi cu câtă căldură au răspuns marii noştri artişti lirici şi balerini. Obiectele donate au aparţinut unor celebrităţi, precum Elena Dacian, Ruxandra Donose, Ileana Iliescu, Marina Krilovici, Elena Moşuc, David Ohanesian, Ludovic Spiess, Leontina Văduva, Valentin Teodorian, Ionel Voineag, Vasile Martinoiu, Florin Diaconescu, Contantin Gabor, Octavian Naghiu ş.a. Catalogul cu obiectele donate reprezintă o călătorie în istoria Operei.

Francisc Sirato Lila in galben

Licitaţia propune obiecte inestimabile prin valoarea lor artistică, dar şi simbolică sau sentimentală. Să amintim poantele roz ale Elenei Dacian, capoşnicul în formă de diademă de provenienţă rusească, din baletul „Floarea de piatră”, al Ilenei Iliescu, partiturile după care cânta David Ohanesian, dar şi partitura canto-pian a operei „Manon” de la Editura Heugel, aparţinând Leontinei Văduva, inelul de argint cu piatră roşie, purtat de David Ohanesian în rolul Scarpia din opera „Tosca” şi trei partituri de canto şi pian ale operelor „Orfeu”, „Paris şi Elena” şi „Bijuteriile Madonei”, tabachera şi ceaştile de porţelan ale tenorului Valentin Teodorian, splendida rochie şi pantofii de gală purtaţi de mezzosoprana Ruxandra Donose la Metropolitan Opera.

Lucian Grigorescu Peisaj din Balcic

Pot fi achiziţionate şi un portret înrămat al compozitorului Richard Wagner, o statuetă ce-l reprezintă pe Mozart, obiecte ce i-au aparţinut marelui tenor Ludovic Spiess, vesta pentru rolul Radames din „Aida” şi armura din „Otello”, ale lui Ionel Voineag, şi un sfeşnic din argint, cu o vechime de un secol, din colecţia familiei Gabor, dar şi o altă partitură canto-pian a operei „Puritanii” de Bellini, dăruită de Vasile Martinoiu. Elena Moşuc a oferit brăţara din rolul Hanna Glawari din opereta „Văduva veselă”, dar şi cerceii din spectacole de operă de la Zürich. Minunate bijuteriile şi rochia de concert oferite de Marina Krilovici, alături de fracul dirijorului Constantin Petrovici şi umbrela din „Cio Cio-san”, donată de Sanda Şandru, alături de haina de piele din „Trubadurul” şi tunica din „Bal mascat”, ce i-au aparţinut lui Octav Naghiu.

Nicolae Darascu Natura statica cu flori

Sumele oferite cu generozitate pentru aceste obiecte vor fi investite într-un magazin de suveniruri, ale cărui venituri vor fi destinate exclusiv Operei Naţionale din Bucureşti. Gestul publicului de a licita aceste obiecte semnifică şi o întâlnire cu marii artişti ai viitorului, singurii care pot duce tradiţia mai departe.

Înfiinţată cu scopul exclusiv de a sprijini eforturile artistice ale ONB, Asociaţia „Friends of Opera” îşi propune să compenseze o parte din efectele negative ale recesiunii economice şi are ca model organizaţiile similare, care funcţionează pe lângă marile scene lirice ale lumii, propunându-şi să devină, în cel mai scurt timp, membru al FEDORA, care reuneşte asociaţiile de acest tip la nivel european.

Nicolae Darascu Peisaj argesean

Un eveniment exclusivist

Cu acest prilej, Gilda Lazăr, Preşedintele „Friends of Opera”, mărturisea: „Este atât un eveniment pentru publicul larg, pentru că obiectele şi tablourile au fost expuse la ONB între 25 si 29 septembrie şi se va putea licita şi prin sms sau email, fără a fi necesară prezenţa fizică în sală, în seara de 30 septembrie. Persoanele interesate pot intra pe site-ul www.friendsofopera.ro. Dar, în acelaşi timp, este un eveniment exclusivist, Opera devenind, în seara licitaţiei, locul în care vor putea fi văzuţi atât invitaţii băncilor şi firmelor partenere (Ferrari, Lexus, BMW, Bang&Olufsen etc.), dar şi VIP’s, personalităţi publice, colecţionari, jurnalişti. Accesul în seara evenimentului va fi pe baza invitaţiei nominale.

Petre Iorgulescu-Yor, Tataroaice

Fundaţia «Friends of Opera» este deschisă pentru toţi cei care vor să contribuie la îndeplinirea misiunii Asociaţiei: sprijinirea activităţii Operei Naţionale Bucureşti prin obţinerea de fonduri private, dezvoltarea artei lirice, promovarea valorilor artistice şi muzicale, elaborarea de programe educaţionale pentru sprijinirea tinerelor talente şi susţinerea artiştilor, conservarea şi modernizarea patrimoniului artistic, tehnic şi profesional, întărirea relaţiilor culturale internaţionale, promovarea artei lirice româneşti în lume. Atât persoanele fizice, cât şi cele juridice pot intra în cercul de prieteni ai operei, având de ales între mai multe forme de reprezentare: fani, susţinători, sponsori, mecena, lideri. Din cauza bugetelor reduse, multe dintre turneele programate ale ONB nu mai pot fi realizate. Mai nou, printr-o decizie a Ministerului Culturii, sponsorizările nu mai pot fi folosite pentru anumite programe, ci trebuie vărsate la bugetul instituţiei. De aceea am iniţiat deja un proiect-pilot de schimburi culturale, folosind pentru sămânţă terenul oferit de programele de responsabilitate corporatistă ale JTI, companie care este sponsor al unor instituţii culturale de renume: Teatrul Bolshoi, Teatrul Maryinskiy, Opera din Almata, Muzeul Teatrului La Scala, Muzeele Luvru şi Prado, dar şi Filarmonica din Londra. Deocamdată, pornind de la spectacolul de excepţie cu «Evgheni Oneghin», la Bucureşti, am propus ONB şi colegilor mei din ţările fostului spaţiu sovietic spectacole sau concerte cu participarea soliştilor principali şi a dirijorului”.

Un veac de Impresionism

Casa „Artmark” propune 127 de picturi, guaşe şi acuarele semnate de nume de rezonanţă din ultima sută de ani, de la Ion Theodorescu- Sion, în a cărui „Marină” lumina şi culoarea izbucnesc în tuşe scurte, nervoase, la Lucian Grigorescu, cu „Portul Martigues”, caracteristic pentru acea „pensulaţie nebună” şi policromia sa, dar şi „Uliţă dobrogeană”, în care lumina puternică inundă peisajul ajungând să descompună formele în tuşe mărunţite, în unele zone ale lucrării de factură pointilistă. „Tătăroaicele” lui Petre Iorgulescu-Yor se disting prin compoziţia echilibrată şi raporturile armonioase dintre culori, lumina albă difuză se reflectă în accente albe pe veşmintele femeilor surprinse într-un moment de răgaz, în aceeaşi măsură încântând privirea şi un „Peisaj din Balcic”. Pregnant vizual, Alexandru Moser Padina foloseşte sarabande coloristice în „Piaţa Mică din Sibiu”. Splendide florile lui Dumitru Ghiaţă, „flori care populau locul meu natal şi mai ales grădina mamei mele”, după cum mărturisea pictorul, pe care staticul imaginilor le apropie de viziunea artei bizantine. Şi „Trandafirii” lui Luchian, cel care a iubit florile şi le-a pictat mai mult decât oricare alt pictor român, lăsându-se fermecat de coloritul lor, mărturisesc profunzimea privirii şi rafinamentul emoţiilor artistului. Reliefaţi puternic pe un fundal brun-cărămiziu vibrant, „Trandafirii” lui capătă în lumina difuză nuanţe diafane de ivoir, galben pal, roz pal şi roşu. Buchetele de flori de câmp, ale lui Nicolae Dărăscu din „Natură statică cu bujori şi cărţi”, viu colorate, par să erupă din vasul în care stau revărsându-se către privitor, ca şi „Florile de câmp” estimate la 20.000 de euro, în care, prin pensulaţii fine de alburi şi rozuri par să se încarce de luminiscenţă prin propria lor carnalitate. La fel, Aurel Ciupe îşi construieşte „Grădinile” din lumină şi culoare. Frumoas uleiul pe pânză „Băieţi scăldându-se”, aparţinând lui Camil Ressu, într-o linie discontinuă, denotând o senzualitate primară mai aproape de natură. Într-o paletă caldă, Octav Angheluţă se foloseşte de asemenea de procedul impresionist, cu tuşe mici, aplicate minuţios, ce surprind prin culoarea ochilor şi valoraţia culorii, în lucrarea „Copil cu beretă verde”.

Stefan Popescu Peisaj Provensal

Impresionant portretul de fată „Lila în galben” de Francisc Şirato. Este vorba despre Lila Nădejde, nepoata pictorului, modelul său preferat. Pe un fundal brun cu reflexe gălbui, este proiectat chipul fetei cu părul negru, înconjurat de o irizaţie în tonuri luminoase de galben şi verde. „Peisaj de amiază” de Samuel Mützner, pictat la Giverny, impresionează prin tehnica luminii, ca şi „Casă ţărănească”, influenţat de şederea sa în satul oltenesc Şopârliţa. În peisajul inepuizabil al Balcicului, culorile lui Mützner se modelează în nuanţe, contururile se şterg în jocuri de lumină şi în reflexe care învăluie priveliştile din „Cartierul tătărăsc din Balcic”, evaluat la 9.000 de euro.

Cu siguranţă, numeroşi vor fi cei atraşi de „Car cu boi” al lui Nicolae Grigorescu, estimat la suma de 250.000 de euro. Pitorească lucrarea „Cartier tătărăsc la amiază” al lui Jean Alexandru Steriadi, estimată la 32.000 de euro, în care pustietatea ce cuprinde priveliştea pare a fi caracteristică micii comunităţi de pe dealurile aspre ale Balcicului.

Alături de ei, Ştefan Popescu, cu uleiul pe pânză „Pe malul apei”, dar şi cu splendidul „Peisaj provensal”, de un calm afectuos şi receptiv. El este poate unul dintre exemplele cele mai potrivite pentru modul de abordare a naturii, propuse de impresionişti, în care desenul viguros se simte sub roşul zidurilor casei din prim plan, pe când vecinătatea casei din al doilea este sugerată prin tuşe marcate subtil de linii negre de contur. Captează privirile şi Michaela Eleutheriade, cu „Mangalia”, Arthur Verona cu „Drum la ţară”, Iosif Iser, cu „Parc parizian” şi „Peisaj spaniol”, Adam Bălţatu cu acuarela „Case din mahalaua Huşiului”, în care abundă nuanţele şi tonurile brune şi roşii, sau „Lecţia” şi „Acoperişuri roşii”, Rodica Maniu, cu „Balcic”, în care se observă cu uşurinţă jocul subtil al luminii, Iosif Rosenbluth, cu guaşa „La marginea drumului”, cât şi un luminos „Peisaj de iarnă”, Nicolae Vermont, cu „Lectură”, Octav Băncilă cu „Ţărăncuţă”, Kimon Loghi cu „Faleză la Biaritz” şi „Marină”. Rudolf Schweitzer-Cumpăna pictează în „Amiază la câmp”, lumea ţăranilor în note sumbre, iar în „Hamali în portul Brăila” , tuşa lasă să i se ghicească gesturile febrile, iar în „Uliţă de sat argeşean” pictura este realizată sub impresia directă a peisajului. O interesantă lucrare este şi „Dejunul Anei” de Raul Egon Lebel. Uleiul pe pânză „Puente de San Martin, Toledo” al lui Isachie Popescu îi dă posibilitatea pictorului de a crea umbre colorate, reflexele apei sunt realizate din abundenţă cu alb, contrastând cu cele două dominante, mov şi ocru. Mircea Ciobanu semnează „Golf”, cu pete disparate de culoare, ocruri diluate şi o singură tuşă de roşu. Vii şi pine de lumină, picturile lui Ion Musceleanu şi Margaretei Streian. Cifra de afaceri estimată a licitaţie este de 800.000 de euro.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.