Lovitura de stat legală

– Cum scoatem Curtea din joc?

– Dăm ordonanţă prin care îi luăm dreptul de a cenzura hotărârile Parlamentului?

– Dar n-avem dreptul să dăm ordonanţe în domeniul atribuţiilor Curţii!

– Cine are dreptul să conteste? Avocatul Poporului poate sesiza CCR cu privire la caracterul neconstituţional al ordonanţelor. Îl revocăm mâine şi punem pe cineva care nu se va sesiza.

– Ce hotărâri ale Parlamentului vrem să scoatem de sub controlul CCR?

– Schimbarea preşedinţilor celor două Camere. Regulamentele interne nu permit schimbarea lor decât la cererea grupurilor parlamentare care i-au propus. O să-i schimbăm fără astfel de cereri, iar CCR nu va avea nicio atribuţie în a judeca astfel de hotărâri.

– Ce vrem să obţinem cu noii preşedinţi de Cameră?

– Hotărârea de suspendare a preşedintelui ţării.

– Şi?

– Şi noi, Guvernul, vom stabili data referendumului pentru demiterea sa. 80% din voturi vor fi pentru demitere.

– Şi? Şi? Cine va fi noul preşedinte?

– Copreşedintele alianţei de guvernare are toate şansele să fie ales noul preşedinte.

– Şi? Ne convine? Avem noi încredere în voinţa lui de a pune la DNA, la ÎCCJ, la SRI oameni care să-i protejeze pe oamenii noştri? Nu vor fi mai degrabă protejaţi oamenii lui?

– Dacă n-avem încredere, de ce am mai făcut planul ăsta cu scoaterea Curţii din joc?

– Fiindcă vrem să-l umilim pe actualul preşedinte. Asta ne interesează mai mult decât să avem unul nou!

– Dar va fi demis şi va trebui să fie unul nou…

– Oare? Fă-mi te rog un plan B în care preşedintele este demis, dar nu vom avea unul nou.

– Genial! Ăsta va fi doctoratul meu în drept constituţional!

x

x x

Acest dialog nu este transcrierea unei convorbiri care ar fi fost înregistrată de SRI sub mandat judecătoresc. Rolul unui asemenea dialog imaginar pare a fi, însă, unul real: acela de a rezuma şi de a reaminti spiritul legalist al evenimentelor derulate în România în perioada 3-6 iulie 2012. Într-un eseu publicat în volumul Partea nevăzută decide totul, Horia-Roman Patapievici le numeşte lovitură de stat legală. Textul acesta apare în româneşte acum, în 2015, la Editura Humanitas, dar a fost publicat mai întâi în neerlandeză, în revista “Nexus”, în 2013.

Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia îi recomandaseră judecătoarei Iulia Motoc să scrie o carte despre acele evenimente. Eseul lui Horia-Roman Patapievici are, în ediţia românească, 104 pagini. Pe blogul matematicianului Valeriu Mangu sunt publicate alte sute de pagini de analize asupra evenimentelor din 3-6 iulie 2012 şi din zilele ce au urmat. Până în prezent o carte de sine stătătoare despre evenimentele acelea nu avem. Avem, în schimb, o anchetă în derulare a Parchetului General care, izolând din secvenţialitatea evenimentelor, episodul publicării unei erate de către Curtea Constituţională a României, încearcă să demonstreze existenţa unei contralovituri a CCR prin care s-ar fi încălcat legea.

Acele evenimente au creat, după opinia mea, formată la capătul lecturii analizelor mai sus menţionate, un paradox juridic care s-a jucat cu spiritul legalist al paşilor loviturii de stat şi încălcarea literei legii (regulamentul intern de funcţionare a CCR) în executarea contraloviturii prin erata publicată de CCR. De aceea, evenimentele româneşti din 3-6 iulie 2012 şi din zilele ce au urmat sunt atât de interesante din punct de vedere juridic.

Nu punctul de vedere strict juridic este urmărit în eseul lui Horia-Roman Patapievici cu precădere, ci capacitatea spiritului public românesc de a asimila cu stricteţe spiritul autentic al democraţiei. Concluziile analizelor sale adaugă pagini relevante singurei noastre dezbateri publice importante (având deja o venerabilă vârstă istorică). Este vorba despre tema introdusă în discuţie de Titu Maiorescu sub sintagma formelor fără fond. Din păcate, avem a constata că, la noi, democraţia rămâne, în continuare, o formă fără fond, extrem de rafinată sub chipul evenimentelor din 3-6 iulie 2012.

Un mare matematician austriac, Kurt Godel, demonstrase în faţa prietenului său Albert Einstein că există paşi legali prin care constituţia SUA permite transformarea regimului democraţiei americane într-o dictatură. Demonstraţia lui Kurt Godel a fost enunţată (şi stenografiată) şi în faţa autorităţilor americane ale Biroului pentru emigrare.

Nu ştim dacă juriştii din spatele evenimentelor româneşti derulate în perioada 3-6 iulie 2012 s-au inspirat din stenogramele godeliene aflate în arhivele Birului pentru emigrare al SUA, dar putem constata că avem încă în cea mai fierbinte actualitate (propagandistică) consecinţele acelor evenimete. Spiritul public românesc nu este capabil să unifice semnificaţiile loviturii legale de stat cu semnificaţiile contraloviturii ilegale prin care aceasta a fost anulată. De aceea, el stă, deocamdată, crăcănat, ca un gigant din poveştile lui Swift, pe două baricade care s-au războit atunci, în 2012.

Nici Horia-Roman Patapievici nu îndrăzneşete să aducă în faţa publicului său adevărul despre ilegalităţile contraloviturii şi bine face: ar fi executat de propriul său public şi, poate, ar fi dezavuat de cei care reprezintă politic baricada aşa-zişilor băsişti. Drama ascunsă sub crăcanele acestui uriaş care stă cu un picior pe baricada băsistă şi cu celălalt pe baricada anti-băsistă (uriaş care este, aşadar, spiritul public românesc), această dramă vorbeşte despre intelectualii lipsiţi de cultură care au ocupat spaţiul public din România înainte de a vorbi despre propagandiştii lipsiţi de bună-credinţă din peisajul mediatic românesc.

Intelectualul aşa-zis băsist nu posedă cultura juridică necesară spre a vedea legalismul acelei lovituri de stat, dar nu posedă nici buna-credinţă de a accepta ilegalitatea comisă prin erata CCR. Propagandistul anti-băsist nu are buna-credinţă de a accepta realitatea loviturii de stat, întrucât nu este capabil să vadă forma fără fond a democraţiei pe care o slujeşte propaganda sa.

Crăcănarea spiritului public românesc peste aceste baricade nu este o noutate istorică. La finele unei perioade istorice la fel de plină de corupţie şi dezamăgire publică, partidele noastre clasice au fost puternic concurate de un partid nou, de inspiraţie ortodoxistă, care s-a bucurat de succes electoral, în 1937, deşi era total lipsit de conştiinţa realităţilor economice în care ar fi urmat să-şi exercite mandatul politic dacă ar fi preluat puterea.

Din pricina formei fără fond în care s-a instalat, la noi, democraţia şi instituţiile sale, după 1948, dar şi după 1989, stăm crăcănaţi, mereu, deasupra unor prăpăstii de natură morală şi nu reuşim să ne instalăm în conştientizarea propriei noastre realităţi economice. Aceasta ar putea fi soluţia de unificare a baricadelor: răspunsul (răspunsurile) la întrebarea în ce realitate economică de aflăm şi care ar putea fi avantajele noastre competitive în războiul economic global?

x

x x

Când forţele răului folosesc legea, iar forţele binelui fărădelegea, care e problema? Avem a conştientiza că nu există Binele şi Răul decât în viziunile religioase. Avem a conştientiza că plasăm o astfel de viziune peste realităţi politice. Avem a conştientiza că politicile nu trebuie judecate moral-religios, ci numai în funcţie de eficienţa lor economică. Despre o astfel de eficienţă, însă, nu poate vorbi nimeni înainte de a cerceta realitatea economică a ţării şi nici înainte de a elabora programe de eficientizare a potenţialului aflat în interiorul acestei relităţi.

Ce facem noi? Administrăm bugete. Nu cercetăm deloc potenţialul de dezvoltare economică a ţării şi nu elaborăm viziuni de valorificare a acestui potenţial.

P.S. Lovitură de stat legală înseamnă că nu prin forţă este schimbată ordinea de drept, ci pe calea modificării unor legi. Modificarea legilor într-o lovitură de stat se face prin încălcarea spiritului constituţional democratic, în scopul acaparării unei puteri independente a statului de drept de către o alta (justiţia urma să fie, la noi, cea acaparată în vara lui 2012). Azi, în 2015, asistăm (la fel de pasivi) la procesul invers: Justiţia încearcă să predomine asupra Executivului ori asupra Legislativului. N-am ieşit încă din logica lovitură – contralovitură.

I.B.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.