Mediul a pierdut numărătoarea a mii de ha de păduri virgine

Autoritățile din România au refuzat să includă 80% dintre pădurile virgine pentru care există studii elaborate în Catalogul Național al pădurilor virgine, blocându-se astfel în mod intenționat protecția acestora, se arată în raportul intitulat ”Catalogul Pădurilor Pierdute”, publicat de Agent Green și Fundația EuroNatur.

Documentul arată că ONG-urile, la invitația Guvernului, au semnat și depus studii de păduri virgine pentru includerea în Catalogul Național a 24.260,56 hectare de păduri virgine. Cele mai șocante descoperiri, susțin autorii raportului, sunt cele 8,890.76 hectare care au fost direct respinse, cele 10,543.80 hectare returnate experților, dar mai ales cele 4,056.22 hectare de păduri de înaltă valoare de conservare, care au fost efectiv pierdute de Ministerul Mediului și de Gărzile Forestiere subordonate ministerului. ”Este important de menționat că oamenii de știință au depus eforturi notabile, pe perioade îndelungate de timp (3 ani), adesea lucrând în locuri greu accesibile, cu costuri substanțiale, pentru a elabora studii minuțioase și pentru a le depune ulterior. Faptul că aceste studii au fost pierdute de oficialii români este un dezastru pentru tezaurul natural al României și o sfidare la adresa specialiștilor care au elaborat studiile”, se arată în raport.

„Acest eșec în protejarea naturii nu este un accident. Este consecința unei lipse totale de voință politică, cu prețul dispariției sub ochii noștri, a celor mai valoroase păduri ale Europei. Prea puține păduri au fost strict protejate, iar dintre acestea, multe sunt rezultatul sesizărilor la Garda Forestieră și a campaniilor mediatice pe care le-am facut în zonele munților Semenic, Țarcu și Godeanu, păduri precum Cernișoara, Coșava Mică, Olteana, Hideg, Hidegel, Radoteasa și altele”, spune Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-Virgine avea scopul să etaleze angajamentul României de a proteja bogăția extraordinară de păduri primare pe care încă o are. ”În schimb, a devenit un exemplu de eșec național și o șansă ratată – o situație asemănătoare cu cea a inventarului pădurilor virgine Pin Matra din anul 2005, care a fost neglijat de numeroase guverne și autorități care s-au perindat la putere și care fusese finanțat și donat României de către Regatul Țărilor de Jos (Olanda)”, se arată în raport. Chiar dacă pădurile din studiile dispărute sau respinse abuziv ar fi fost adăugate în Catalog, acesta ar conține doar aproximativ 54 000 de hectare. În continuare, acest număr este mult sub potențialul României. În schimb, după aproape 5 ani, Catalogul conține un minim de 30 000 de hectare de păduri virgine. Peste 24.000 de hectare au fost blocate, dintre care aproape 9000 de hectare care au fost deja respinse. Majoritatea pădurilor introduse în Catalog în acest moment sunt introduse automat de silvicultori prin amenajamente silvice noi, în timp ce majoritatea (80%) dintre studiile propuse de oameni de știință, ONGuri și universități au fost respinse.

Studiile respinse includ contribuția unui proiect finanțat de Fundația Germană Federală pentru Mediu și coordonat de Universitatea Germană de Silvicultură Rottenburg și proiectul REMOTE, care este cel mai mare și cuprinzător proiect de cercetare pentru păduri primare din Europa, condus de Universitatea de Științe Naturale din Praga. Cercetătorii au fost reținuți adesea de procese birocratice repetitive. Studii detaliate și robuste, cu bază științifică, au fost respinse de oficiali, rezultând într-o pierdere substanțială de resurse financiare, donate României cu cele mai bune intenții de către entitățile germane si cehe. Doar 6,075 hectare au fost aprobate prin studiile făcute de experți. ”Acest lucru indică o lipsă severă de voință a statului român de a implementa legal prevederile din propria legislație pentru protejarea pădurilor, dar și a directivelor europene Natura 2000.
Impedimentele implementării în Catalog pot indica faptul că acest instrument a fost gândit încă de la început ca o diversiune în favoarea exploatării pădurilor. Procedurile complicate și de lungă durată au ținut ONG-urile și oamenii de știință ocupați cu birocrația și au mărit bugetele pe parcursul acestor procese. În mod scandalos, rata foarte scăzută a aprobării studiilor a permis, între timp, exploatări masive în păduri primare și seculare”, spun autorii raportului.

Este Catalogul un instrument de protecție a pădurilor care este gândit în așa fel încât să încetinească propria implementare, astfel încât pădurile să fie exploatate între timp? se întreabă cei de la Agent Green. În cel mai bun caz, rezultatele slabe ale Catalogului Național de până acum demonstrează un nivel submediocru de ambiție în cadrul instituțiilor române de stat, de a asigura protecția integrală celor mai valoroase păduri naturale din Europa. Mai mult decât atât, Ministerul Mediului a comunicat informații potențial false și incomplete: un număr mare de studii a fost înregistrat în corespondența cu Ministerul începând din 2016. În mod surprinzător, 63 de studii care însumează 14,877 hectare de păduri au dispărut complet din lista oficială. Haosul și managementul defectuos au atins un prag inacceptabil. Studii care au fost aprobate au dispărut fără urmă. Altele apar ca respinse de Ministerul Mediului, în timp ce Garda Forestieră încă le analizează, mai spun autorii documentului.

România adăpostește cele mai mari suprafețe rămase de păduri seculare și primare din zona de climă temperată a Uniunii Europene. Gradul de naturalitate al pădurilor din România rămâne excepțional de ridicat în comparație cu restul Europei, unde aceste păduri, în cea mai mare parte, au dispărut. Numai în extremitatea nordică a continentului european – în Scandinavia și Rusia – se mai găsesc zone întinse de păduri naturale, ne-gestionate. Potrivit ”Forest Europe”, mai puțin de 4% din pădurile din UE se află într-o stare de naturalitate mai ridicată (Forest Europe 2015). În 2005, inventarul Pin Matra al pădurilor din România a dezvăluit 218.500 de hectare de „păduri virgine”, în baza unei definiții foarte stricte a termenului. În 2017, un studiu Greenpeace a identificat 300.000 ha de păduri potențiale primare. În 2019, studiul PRIMOFARO a identificat peste 500.000 de hectare de pădure
potențiale primare și seculare în România. Aceste ultime păduri intacte cu o valoare a biodiversității deosebit de ridicată au o importanță științifică și ecologică deosebită.

Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României din anul 1999 prevedea expres protejarea acestei comori forestiere extrem de valoroase: „Conservarea biodiversității și asigurarea stabilității, sănătății și multifuncționalității pădurilor prin: ocrotirea, prin mijloace specifice, a circa 400.000 ha păduri naturale și cvasi-virgine existente în Carpații românești.”

Codul silvic și Legea ariilor protejate (OUG 57/2007) precizează clar că toate pădurile virgine și cvasi-virgine și cele mai importante valori naturale trebuie să fie desemnate și incluse în rezervații științifice. Până în prezent, acest lucru nu s-a întâmplat. În 2012, în urma unei campanii publice a WWF, guvernul român a anunțat un program de identificare și protejare a pădurilor „virgine și cvasi-virgine”. Aceasta a inclus și interdicția exploatărilor forestiere în păduri virgine și cvasi-virgine intacte identificate în inventarul Pin Matra din 2005. Acest moratoriu pe lucrări silvice nu a fost implementat, iar autoritățile române au permis continuarea acestor lucrări în păduri cu valoare ecologică ridicată.

Patru ani mai târziu, în iunie 2016, Ministerul Mediului a publicat ordinul de Ministru și condițiile de aplicare ale „Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine din România”. Scopul acestui instrument unic a fost identificarea și protejarea pădurilor „virgine și cvasi-virgine” rămase în România. Aproape cinci ani mai târziu, în martie 2020, acest Catalog Național include numai 30.062 de hectare, care reprezintă doar o foarte mică parte din pădurile primare intacte care se mai găsesc în România.

La începutul procesului de cartografiere, autoritățile române au solicitat asistența ONG-urilor, universităților, oamenilor de știință și a altor părți interesate pentru a ajuta la popularea Catalogului. Studiile științifice urmau să fie realizate de experți pentru a fi incluse în Catalogul Național. Catalogul Național este limitat la pădurile definite strict “virgine și cvasi-virgine”. Experții forestieri au criticat acuratețea științifică a acestor criterii , deoarece ele descriu o fază culminantă a dezvoltării pădurilor naturale, cu volume mari de lemn mort și un număr mare de arbori mari și bătrâni. Criteriile definite de Ordinul ministerial necesită (printre alte limitări stricte) „prezența frecventă a lemnului mort, pe picior și la sol, în diferite clase de degradare”. Pădurile primare aflate în alte clase de vârstă, decât cea culminantă (stadiu de climax) sunt excluse de la protecție.

Alte păduri naturale cu o valoare ridicată a biodiversității, cum ar fi pădurile neafectare de exploatări de mult timp și pădurile seculare, nu sunt acceptate și astfel nu se pot califica pentru protecție. Asta înseamnă că dispozițiile din Directivelor Europene Natura 2000 (de exemplu, articolul 6 din Directiva Habitatelor) nu sunt puse în aplicare în mod corespunzător în România.
Mai mulți experți implicați în elaborarea de studii pentru Catalogul Național au raportat rate ridicate de respingere a studiilor și că procesele birocratice au pus piedici în loc să faciliteze procesul adecvat de avizare, atât în cadrul Ministerului, cât și al unor Gărzi Forestiere. Acest lucru explică rata foarte slabă de aprobare din cadrul acestui program de protecție a pădurilor primare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.