Mineriada, între manipulare și diversiune

În vara anului 1990 debuta în Piaţa Universităţii  una dintre cele mai frumoase pledoarii publice colective pentru libertate şi democraţie, o revoltă generată de decizia FSN de a se constitui în formaţiune politică, în scopul participării la viitoarele alegeri.

În Piața Universității, la acel moment, au luat parte la manifestaţie studenți, elevi, intelectuali dar personalităţi publice precum Victor Rebengiuc, Dragoş Pâslaru, Doina Cornea, Marian Munteanu, Octavian Paler, Valeriu Sterian, Alexandru Andrieş , Cristi Paţurcă. Lait motivul manifestaţiei a fost respectarea punctului 8 al proclamaţiei de la Timişoara, care interzicea candidatura la funcţii publice, pentru un interval de trei legislaturi consecutive, tuturor activiştilor regimului comunist şi membrilor Securităţii.

În contextul amintit şi având în vedere întorsătura evenimentelor generate de o manifestaţie ce se dorea liberă şi animată de spiritul civic,  îmi vine în minte o întrebare firească „Poţi oare să faci într-adevăr distincţie între mass-media ca un instrument de informare şi de divertisment şi ca un agent de manipulare şi de îndoctrinare?”.

Este o întrebarea  pe care ne-o adresa Herbert Marcus, filosof, sociolog și teoretician politic german şi care ar trebui să ne urmărească în orice secundă în care, chiar şi accidental, suntem nevoiţi să îl ascultăm pe Rareş Bogdan. Nu ştiu cine a avut ideea sinistră de a crea acest personaj şi în ce scop, însă cu siguranţă nici „creatorul” nu a dat dovadă de prea multă imaginaţie.

Nu vreau să-mi pierd prea mult timpul scriind despre sfertodocţii societăţii cu pretenţii de academician polivalent, însă mă intrigă tupeul cu care, în analfabetismul său juridic, încearcă să dezbată chestiuni pe care nu le stăpâneşte, ba mai mult nici măcar nu are habar. Însă când îl părăseşte bunul simţ şi atacă subiecte precum dosarul Mineriadei, când vrea să dovedească ce mare cunoscător în „ale dreptului”, nu pot rămâne indiferent. Un mic sfat îmi permit, domnule Rareş Bogdan, „dreptul” nu este ceea ce ştiaţi dumneavoastră că ar putea să însemne şi nu tot timpul „se dă” şi „se primeşte”, ci de cele mai multe ori „se studiază”!

Acompaniat de un alt „specimen” al presei româneşti, în persoana lui Mălin Bot şi de omniprezentul Teodor Mărieş, a căror inteligenţă colectivă nu a putut să înţeleagă nici până în zi de azi de ce au fost emise citaţii în dosarul Mineriadei pentru o altă locaţie decât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Rareş Bogdan riscă să devină un alt Dan Diaconescu, iar postul de televiziune Realitatea un alt OTV, dacă ar fi să luăm în calcul şi datoriile acumulate la bugetul de stat.

Cunoaşterea începe de la curiozitate, iar dacă Rareş Bogdan ar fi avut însufleţirea cunoaşterii şi nu doar pe cea a executantului credincios, ar fi citit comunicatul Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a afla următoarea situaţie de fapt şi de drept:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:
În zilele de 11 și 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe:
1. moartea prin împușcare a 4 persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;
2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1388 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
3. privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1250 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p.. În cadrul acestei acțiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de  violenţă. Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonați de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite  în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor. Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.

S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane, iar alte 3 au fost rănite, de asemenea, prin împuşcare. Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14
şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii  din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție.

De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului și alte persoane având legătură cu manifestațiile din Piața Universității, imaginile cu actele de violență comise de mineri pe străzile orașului fiind mediatizate în întreaga lume.
Aceste evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune și manipulare a opiniei publice de către autoritățile statului reprezentate de către inculpați, care au prezentat manifestațiile din Piața Universității într-un mod distorsionat și au acreditat ideea că ele sunt determinate de o așa-zisă ”rebeliune de tip legionar”. Manifestanții care își exprimau opiniile politice au fost prezentați
ca persoane cu ocupații infracționale, ,,elemente extremiste, reacționare”, fiind etichetați de președintele ales al României ca fiind ”golani”.
Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în cazărmi aparținând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990.

În concluzie, obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populației civile, până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal.
În vederea administrării probatoriului au fost  audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori, fiind emise circa 2300 de citații.

Precizăm că dosarul însumează 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în cauză are 2.000 de file. Cauza a fot înaintată, spre competentă soluţionare, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în nici un fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Cifrele impresionante care se regăsesc în acest comunicat, importanţa şi complexitatea faptelor , fără să mai amintim de presiunile exercitate în acest dosar, sunt elemente care trebuie să ne ducă cu gândul la o muncă de Sisif desfăşurată de către procurorii care au instrumentat cazul. Pentru asta merită tot respectul şi felicitările noastre, iar manipularea ieftină a unor inşi care se pretind oameni de televiziune şi mari cunoscători ai dreptului trebuie taxată ca atare.

Este clar că evenimentele din iunie 1990 au creat tărâmul propice pentru dezvoltarea unor forme de viaţă precum Rareş Bogdan, Teodor Mărieş şi Ene Viorel. Ene Viorel, Preşedintele Asociației Victimelor Mineriadei, a invocat excepția de neconstituționalitate a textului art.90, lit.C din C.P.P.,
în procedura camerei preliminare, text care reglementează asistența juridică obligatorie a suspectului și inculpatului, ceea ce înseamnă că o eventuală admitere de către Curtea Constituțională a acestei sesizări ar conduce la anularea probelor, decizie favorabilă inculpaților din dosar și nu victimelor.

Cui foloseşte amânarea momentului aflării adevărului în acest dosar?
În primul rând inculpaţilor, dar să nu uităm că victimele Mineriadei încasează sume uriaşe de la CEDO atât timp cât o instanţă din România nu pronunţă o hotărâre definitivă în acest dosar.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 6

2 Comentarii

  1. Acum PSD aduce simpatizantii in haine albe,tocmai sa ii deosebeasca de minerii in negru veniti acum aproape 30 de ani!Dar se va lasa tot cu multumiri adresate personal de tovarasul Dragnea ,ca altadata ,la momentul afluirii..

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.