„Nu mi-e foarte clar cât de mult a afectat Decizia CCR lupta împotriva corupției”

Una dintre cele mai respectate persoane din România, judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinta UNJR, s-a arătat îngrijorată de modul în care şefa DNA contribuie la manipularea în spațiul public pe marginea deciziei CCR nr. 405 din iunie 2016 și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.13 din 31 ianuarie 2017.

În cadrul unei conferinţe cu public organizată la Cluj, Dana Gîrbovan a avut un discurs impecabil, diferit total de ceea ce vedem la politruci, jurnalişti sau protestatari. Site-ul „CluJust.ro” a avut inspiraţia să-l publice sub un titlul sugestiv: ”Matematica președintei UNJR, Dana Gîrbovan, vs. cifrele șefei DNA privind prejudiciile prin abuz în serviciu”. Îl preluăm şi noi integral, mai ales că Dana Gîrbovan o acuză pe Codruţa Kovesi că intenţionat a prezentat un amalgam de cifre, aşa încît să pară că prejudiciile generate de Decizia CCR ar fi uriaşe, astfel încît să decredibilizeze punerea în acord a Codului Penal cu aceasta:

”Înainte de a se pronunța Curtea Constituțională a fost o întreagă dezbatere extrem de aprinsă. Erau o parte din ziare care într-un ton alarmist spuneau că dacă CCR va admite excepția înseamnă că toate eforturile din ultimii ani ale României se vor prăbuși, se va dezincrimina corupția, se va termina cu lupta anticorupție. Ba, mai mult, procurorul șef DNA, doamna Kovesi, spunea la vremea respectivă și o să citez: „Anul trecut în rechizitoriile făcute de DNA, valoarea prejudiciilor cauzate Statului prin comiterea infracțiunilor de serviciu a fost de 620 milioane euro, o sumă enormă pe care nu o vom mai putea recupera în ipoteza în care Curtea Constituțională va admite excepția de constituționalitate”. Se sublinia că Statul va pierde această sumă enormă de bani.

O să mă limitez exact la cifre. Pentru că mi s-a părut foarte mare această sumă de 620 milioane euro, am verificat-o raportat la raportul de activitate al DNA-ului. Am găsit în raportul de activitate pe 2015 că sumele și bunurile dobândite prin infracțiuni de corupție au fost de 431 milioane de euro, iar în raportul extins se arăta că suma totală a prejudiciilor pentru cele 375 de rechizitorii trimise de DNA în judecată în 2015 este de aproximativ 656 de milioane de euro.

Avem așadar o diferență de cifre. Fie acceptăm că întreg prejudiciul pe abuz în serviciu este acoperit, ceea ce este puțin probabil, fie avem o problemă cu modul de prezentare a acestor cifre. Eu am rămas cu un semn de întrebare, pentru că nu mi-e foarte clar cât de mult ar fi afectat la acel moment decizia Curții Constituționale lupta împotriva corupției.

După momentul intervenirii Ordonanței 13, s-a dat din nou un comunicat de către DNA și o declarație publică în care se arăta că apar peste 1.100 de persoane trimis în judecată în ultimii 3 ani. Cuantumul prejudiciilor este de peste 1 miliard de euro. Nu se mai poate face recuperarea prejudiciilor în condițiile modificărilor. A spus tot doamna Kovesi pentru Europa FM.

Ei, în comunicatul pe care DNA l-a dat la 31 ianuarie se arată tot așa că între 2014-2016 au fost trimise în judecată pentru abuz în serviciu 1.171 persoane fizice, 34 persoane juridice, iar prejudiciile cauzate sunt de 1 miliard 48 de milioane euro.

Făcând un calcul matematic, împărțind suma aceasta de 1 miliard de euro la numărul persoanelor trimise în judecată vedem că prejudiciul mediu este în jur de 850.000 euro, o sumă ce depășea cu mult pragul de 200.000 lei stabilit prin Ordonanță.

De ce vă spun aceste lucruri? Pentru că, coroborând aceste cifre, o să vedeți că sunt niște gap-uri (din engleză: lacună, scăpare, lipsă – n.red), care nu se potrivesc. Și atunci nu poți să răspunzi corect la întrebarea cât afectează Decizia Curții Constituționale sau stabilirea unui prag valoric lupta împotriva corupției pentru că nu ai cifrele corecte care să-ți spună acest lucru. Sunt doar cifre aruncate care corespund poate altui tip de infracțiuni, en-gros preluate de media pentru a perpetua acest tip de discurs extrem de îngrijorător, de alarmist care nu-ţi permite să vezi realitatea din dosarele care se află pe rolul instanțelor sau sunt în curs de cercetare. Și aceasta este o problemă a noastră, a Justiției, pentru că nu suntem în stare, nu putem veni să ne îndeplinim obligația constituțională pe care o avem de a informa corect și complet populația.

Tot legat de abuzul în serviciu și efectele pe care decizia CC le-a avut, s-a născut o nouă dispută: s-a dezincriminat sau nu abuzul în serviciu? O parte scria „da”, că Ordonanța 13 rezolvase problema pentru că a reincriminat abuzul în serviciu și iată că și Curtea de Apel Alba a spus același lucru. Cealaltă tabără spunea „nu”, nu s-a dezincriminat, dimpotrivă nici nu este nevoie de intervenția legiuitorului pentru că este doar o decizie de interpretare a unui text de lege.

Ca cetățean te întrebi unde este adevărul? Pentru că pare îngrijorător oricum ai privi. Doamna Kovesi a ieșit și a spus: Decizia Curții de Apel Alba Iulia este greșită, nu are nicio importanță decizia CCR, există și o parte a instanțelor care confirmă.

Ceea ce este adevărat este că nu avem un text care să ne spună concret care este situația persoanelor care au fost condamnate pentru că au încălcat Hotărâri de Guvern sau alte acte. Ceea ce este însă adevărat este că dacă Guvernul sau Parlamentul ar fi dat o lege care să modifice textul infracțiunii, așa cum a spus Curtea Constituțională, am fi avut o lege penală mai favorabilă, aceea s-ar fi aplicat fără niciun fel de discuție persoanelor care au fost condamnate anterior și, neîntâmplându-se acest lucru, Statul român răspunde pentru fiecare persoană care nu a putut fi pusă în libertate din lipsa acestei legi penale mai favorabile.

Și ne aflăm iar în acest show al exagerărilor de o parte și de alta, care ne împiedică să vedem realitatea.”

Reamintim că Sorin Grindeanu a avut intenţia de a o numi pe Dana Gîrbovan ca Ministru al Justiţiei, propunere pe care preşedinta UNJR a declinat-o. Cu toate că şi noi am considerat cîndva că Dana Gîrbovan ar fi cea mai înţeleaptă soluţie pentru această funcţie, refuzul său este cît se poate de firesc pentru că, dacă ar fi ministru al Justiţiei, ar trebui să i se garanteze libertatea de a decide măsurile necesare pentru repunerea Justiţiei pe făgaşul normal, aşa cum, alături de colegii săi din UNJR şi AMR, a militat în ultimii ani! Or, în acest guvern fricos, apăsat de luptele politice şi de manifestările de stradă, este greu de crezut că un profesionist de talia Danei Gîrbovan ar putea să reziste.

Iată ce postase acum cîteva zile Dana Gîrbovan pe propria pagină de pe Facebook: „În urma mai multor solicitări din partea presei, reafirm public ceea ce am spus şi altor jurnalişti care mi-au cerut un punct de vedere: nu voi fi eu nominalizarea pentru funcţia de ministru al justiţiei deoarece, judecător fiind, nu pot ocupa o asemenea funcţie. Confirm faptul că am avut o întalnire cu premierul Sorin Grindeanu în cadrul căreia am discutat şi aspecte ce privesc buna funcţionare a justiţiei şi care au fost cuprinse inclusiv în „Memorandumul privind justiţia”. Am găsit din partea premierului o deschidere privind rezolvarea problemelor din justiţie şi aştept din partea viitorului ministru o colaborare instituţională eficientă pentru implemetarea soluţiilor incluse în Memorandum”.

Ne amintim că o altă judecătoare respectată, Mona Pivniceru, a acceptat numirea ca Ministru al Justiţiei din partea USL, fiind apoi obligată să plece din fruntea ministerului pentru că a refuzat s-o numească pe Laura Codruţa Kovesi ca şefă a DNA, în ciuda dorinţei lui Victor Ponta. Tîrziu, din dezvăluirile Elenei Udrea şi Sebastian Ghiţă, am aflat şi noi unde şi cum s-a pus la cale acest troc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.