La 16 septembrie 1921 se deschidea Târgul de mostre ale industriei românești în Parcul Carol I, eveniment inaugurat în mod oficial la 23 septembrie, în prezența Regelui Ferdinand și a Principelui Carol. Cu această ocazie au fost prezentate roadele industriei românești, prin instituții de stat cât și private. A fost urmărită, totodată, încurajarea industriei proprii, dar și facilitarea relațiilor economice cu alte state. Expoziția a presupus aducerea împreună, pentru prima dată, a tuturor industriilor din România Mare.
Evenimentul nu era însă o noutate, având antecedente, de pildă, în Expoziția Jubiliară din 1906, fiind de altfel o preluare a exemplului altor târguri de mostre din străinătate. În acest sens, au fost refolosite pavilioanele Expoziției Generale din 1906, prezentându-se 630 de firme românești, dar și unele străine. După Primul Război Mondial, noile state naționale, printre care se număra și România Mare, încercau a se impune în plan european. Unificarea României deschidea noi oportunități economice, o nouă piață externă și internă, dar și un nou potențial economic. Prin intermediul expoziției de mostre s-a încercat unificarea economică a țării și integrarea economiei în sfera mai largă a celei europene. Presa a transmis numeroase apeluri pentru cei care voiau să se prezinte, târgul fiind gândit ca reprezentativ pentru a ilustra economia națională; de pildă, textul de pe afișul evenimentului îndemna, de altfel, întregul public să viziteze târgul și expoziția: „Nimeni să nu lipsească de la Târgul de mostre!”.
Imaginea industriei românești era conturată în numeroase feluri: pe regiuni, cât și pe ramuri ale industriei, prin instituții private cât și prin cele ale statului. Conform hărții evenimentului, pavilioanele principale erau următoarele: Pavilionul Oficial, Industria Casnică, Metalurgia, Mobile și lemn, Petrolul, Societatea Astra-Arad, Soc. Reșița, Soc. Mitrasulfer, Soc. G.I.B., Banca de Credit și Crisoveloni, Banca Marmorosch Blank, Soc. Foresta, Pavilionul Străinilor, Pav. Oradia Mare, Pav. Schieb Sibiu, Pav. Frații Schiel Brașov, Pav. Henry Conadă, Pav. Comanescu, Pav. Bucovina și Pav. Banat. În interioarele acestor pavilioane au fost montate diverse standuri, de pildă: pavilionul petrolului, pavilionul pentru industria lemnului Foresta, pavilionul Societății Astra pentru mijloacele de transport și motoare. Industria chimică era reprezentată prin uzinele de la Reșița, iar industria tipografică, de editura Cartea Românească. Industria alimentară a fost reprezentată în numeroase standuri (mai ales acelea de ciocolată), la fel ca aceea a pielăriei, sau a materialelor de construcții, prezentate în mai multe expoziții și nu sub formă pavilionară.
În pavilionul Industriei Casnice se prezentau țesături, scoarțe sau broderie artistică. Inserția acestui pavilion venea ca o încurajare către reluarea industriei casnice, rezervată la acea perioadă cu precădere gospodăriilor țărănești, în contextul preferinței pentru mărfurile de import, mult mai ieftine. Mai departe, în pavilionul oficial, la secțiunea „Invențiunilor și modelelor” se afla, printre altele, standul inventatorului (și producător de mobilier în stil „național românesc”) Dumitru Take Brumărescu care prezenta 31 de invenții: printre care vagoane sau machete ale unor aparate de zbor. Tot în această secțiune se număra și standul „Invalizilor de Război”, societate fondată în timpul Primului Război Mondial, prezidată de Simona Lahovary, aflată sub îndrumarea doctorului Ion Ghiulamila, preocupat de ajutorarea mutilaților de război. Prezentau, în cadrul acestei secțiuni, Atelierele Secțiunii Regionale și Atelierele Secțiunii Orbilor: aparate ortodepedice, proteze, instrumentar chirurgical. În prioximă vecinătate, se găsea și un stand cu diverse mulaje anatomice. Nu este clar aportul doctorului Minovici, fiind menționat, fugitiv, în articolul doamnelor Emilia Stancu și Smaranda Bilț: „Expoziția și Târgul de mostre ale industriei românești din 1921 – un fond inedit de clișee pe sticlă”. Se pare, așadar, că Nicolae Minovici ar fi participat la Târgul și expoziția de mostre cu un pavilion individual. Cunoaștem, într-adevăr, că în perioada războiului, Nicolae Minovici fusese însărcinat de Marele Cartier General cu trierea răniților de război, fiind, de altfel, responsabil al centrelor de recuperare a invalizilor de război.
Publicul larg a fost încântat de târgul-expoziție, în care au fost prevăzute, de altfel, berării, lăptării și restaurante. Pentru numeroșii vizitatori, veniți atât din noua capitală cât și din provincie, au fost organizate plimbări pe lac cu gondole, și chiar o competiție de lupte greco-romane. Vizitatorii puteau viziona, de altfel, filme industriale la cinematograful gratuit, ce se distingea ca o altă metodă pentru formarea unui un public avizat. Târgul și expoziția din dealul Filaretului a reprezentat un „rezumat al muncii industriale” așa cum consemna presa vremii.
(ilustrație a pavilionului „Industria Casnică”, preluată din volumul Colecția artistică din Expoziția și Târgul de Mostre din București, semnată de M. H. Georgescu)
Surse:
„Târgul de mostre din Parcul Carol (București)”, Revista Econimică, nr. 41, 5 noi 1921, p. 356.
Cornel Constantin Ilie, (coord.), Prin industrie, pentru țară, Expoziția și Târgul de Mostre a Industriei Românești, București, 1921, Administraţia Fondului Cultural Naţional, septembrie 2015.
Emil D. Fagure, „Târgul nostru de mostre”, Adevărul, nr. 11489, 17 septembrie 1921, p. 1.
Emilia Stancu, Smaranda Bilț, „Expoziția și Târgul de mostre ale industriei românești din 1921 – un fond inedit de clișee pe sticlă”, Muzeul Național, Anul XI, București, 1999, pp. 191-197.
M. H. Georgescu, Colecția artistică din Expoziția și Târgul de Mostre din București, Ed. Cartea Românească, 1921.
N. Ioanid, B. Angelescu, Frații Minovici, Ed. Științifică, București, 1970.
Articol scris de Mădălina Manolache, muzeograf, Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici/ Muzeul Municipiului București
Hai bre, fii solemn, de care industriei și târg poți vorbi in cazul romaniei ?? La aceea dată erai incă in proces de ocupare și jefuire cu piatra-n gură a transilvaniei,. O țară balcanică, primitivă, subcultă, apucă să cotrobăie la o Transilvanie vivilizată, a doua Elveția europeană,.Aici a inceput românu prostănac și corupt să mai priceapă câte ceva. ?In rest nu a produs decât bălegar de măgar..
„La 16 septembrie 1921 se deschidea Târgul de mostre ale industriei românești în Parcul Carol I, eveniment inaugurat în mod oficial la 23 septembrie, în prezența Regelui Ferdinand și a Principelui Carol.”
Cu acea ocazie au fost … preluate vreo 300 mp din curtea Institutiei noastre de CERCETARE STIINTIFICA !
„Evenimentul nu era însă o noutate, având antecedente, de pildă, în Expoziția Jubiliară din 1906, fiind de altfel o preluare a exemplului altor târguri de mostre din străinătate.:
Cu acea ocazie fusesera deja … preluate 2ha din curtea Institutiei noastre de CERCETARE STIINTIFICA !
Deh … REGALITATEA (straineasca) din Romania vs. CERCETAREA STIINTIFICA din Romania !!!
Ka kaia industrie?…poate de gumari, cobilițe,papornițe, secere,coase,…se pare ca acum în directia aia ne îndreptăm cu repeziciune!!..cum dracul vorbești tuta dracului de industrie în 1921 în
valahia, că erau vreo câteva târguri in toata provincia…?..ca sa nu mai vorbim de Moldova!!…
Nu stiu daca se adună cat degetele de la două mâni!!..adică 10 !!.. și voi vorbiți de industrie?..
Economia Eomaniei in ultima 100 ani , reprezentata grafic , arata precum Clopotul lui Gauss , cu un max intre 1968 – 1987 .
Economia Romaniei contemporane este sub cea de acum 100 ani .
(I)
„Transilvanie civilizată”… doar a ocupantilor AUSTRO-UNGARI care EXPLOATAU si JEFUIAU sistematic BOGATIILE Transilvaniei?
„a doua Elveția europeană”… doar a bogatanilor si nobililor AUSTRO-UNGARI care EXPLOATAU si JEFUIAU sistematic BOGATIILE Transilvaniei?
SAU …
TRANSILVANIA … doar un TARAM stravechi al POPULATIEI neaose de pe acest TARAM … cei care exploatau inca din Antichitate bogatiile subterane (aur, argint, minereuri, sare) si supraterane (Gesta Hungarorum) !!!
Populatie GETO-DACICA … care APUCASE să cotrobăie intr-o Transilvanie DACICA CIVILIZATA si RECUNOSCUTA in toata Europa … asa cu vreo 5000 de ani in urma !!!
AURUL de pe discul din Nebra (1600 BC), de pe mastile grecilor micenieni (1600-1100 BC), a agatarsilor auriferi dacici ai lui Herodot (450 BC), ai regilor Burebusta (80-44 BC) si Decebal (87-106 AD, cu a lui celebru TEZAUR de AUR ingropat), cea ocupata (vremelnic) de Traian doar pentru AUR (100 de tone, 105-170 AD), a AURULUI a inca 23 de impararati romani (din perioada de dupa eliberarea teritoriului dacic, 235 – 610 AD), a odoarelor bisericesti (de rit bizantin) AURite (325-1004 AD) … a AURULUI romanesc EXPLOATAT, in perioada de dupa anul 1000 si pana astazi, tot de mineri AURiferi de pe acest TARAM DACIC, DACO-ROMANESC si ROMANESC !!!
(II)
Ca doar nobilii, cei strainesti si VREMELNICI, nu isi puteau murdari mainile lor deja MANJITE de sange de ocupanti (Unio Trium Nationum), si a PACTULUI lor cel ODIOS din ISTORIA Transilvaniei (1438+). Pact contra populatiei AUTOHTONE (daco-romanesti si romanesti) de pe acest TARAM !!!
TARAM ocupat nelegitim (si VREMELNIC doar) de o populatie uralica primitivă, subcultă ! BINE ca am ELIBERAT DEFINITIV Transilvania de acest neam primitiv si incult (WWI) !
„Prin această ocupare a Ardealului, jumătate din poporul nostru a ajuns sub o dominaţie străină, care ne-a pricinuit şi sub raportul politic şi sub cel social-economic, mari prejudicii.” (D. Gusti, N. Iorga, C.C. Giurescu, Enciclopedia Romaniei, 1938).
In prezent, un asemenea targ, la care sa fie prezentate industriile romanesti, ar incapea intr-un tramvai d-ala cehoslovac, de dinainte de 1990, cu un singur vagon.
E un fapt istoric, descris de jurnaliștii vremii, cum ”industria” românească din vremea ww1, nu reușea să asigure bocancii și haine armatei, care in scurt timp a colapsat, a trecut la opinci, chiar și in 1919..Iar din 6 dec 1916, nu mai puteai vorbi de românia, nici cu guvernul la Iași..Deci ce fel de industrie de expus avea românia, acu o sută de ani ??
În zile noastre după 32 ani de libertate și 15 de Uniunea Europei la Târgul de mostre al economiei românești România poate avea: Pavilionul culegătorilor de sparanghel, Pavilionul culegătorilor de căpșuni, Pavilionul ingrijitoarelor de bătrâni Italia, Pavilionul comun al îngrijitoarelor de bătrâni Auustri-Elveția, Pavilionul asistentelor medicale infirmiere în Germania, Pavilionul supermarketurilor străine, Pavilionul băncilor străine, Pavilionul industriei SRI, Pavilionul tăietorilor de păduri, Pavilionul industriașilor parafiți de DNA Pavilionul central al industriei dispărute în ultimii 30 de ani.
@Marele Urs: Adica, bozgore, romanii furau de la romani, n’asa? In 1916, chiar si decembrie, de Ungaria nu se putea vorbi ca stat independent, si asta cam demuult, de la Mohacs incoace. Romania, la intrarea in Primul razboi mondial, avea un embrion de industrie de aparare. de exemplu, se fabricau aproximativ 200 de mii de cartuse pe zi, insuficient insa in timp de campanie, in absenta unor stocuri consistente. Industria nationala nu era incurajata, date fiind contractele preferentiale cu furnizori din Germania si Austro-Ungaria. Produsele acestora nu erau lipsite de defecte. A fost notoriu in acel timp cazul unui maior de la Pirotehnia Armatei, care, confruntat cu numeroasele explozii ale culatelor armelor la tregereile de exercitiu, soldate cu ranirea grava a soldatilor, prin analiza pulberii a constatat ca fulmicotonul livrat de firma straina era necorespunzator. Scandalul a fost insa musamalizat, din inalte ratiuni de stat. Ce industrie avea Romania in 1921 scrie in articol. Asta daca stii sa si pricepi ce scrie in romaneste, nu numai sa injuri.
INDUSTRII … INDUSTRII … INDUSTRII … ROMANESTI…PREZENTE la 16 septembrie 1921 , la deschidea Târgul de mostre ale industriei românești dîn Parcul Carol I…
” În interioarele acestor pavilioane au fost montate diverse standuri, de pildă: pavilionul INDUSTRIEI petrolului, pavilionul pentru INDUSTRIA lemnului Foresta, pavilionul Societății Astra pentru INDUSTRIA mijloacele de transport și motoare. INDUSTRIA chimică era reprezentată prin uzinele de la Reșița, iar INDUSTRIA tipografică, de editura Cartea Românească. INDUSTRIA alimentară a fost reprezentată în numeroase standuri (mai ales acelea de ciocolată), la fel ca INDUSTRIA pielăriei, sau INDUSTRIA materialelor de construcții, prezentate în mai multe expoziții și nu sub formă pavilionară. ”
INDUSTRIEI petrolului era inexistenta la acea VREME, ca si acum, altundeva in Europa ex ruseasca … vezi INTERESELE lumii germano-hungaroide la noi, in WWI, dar si in WWII !!!
INDUSTRIA lemnului era inexistenta la acea VREME, ca si acum … in pusta austro-ungara, precum si in Germania cea chelita!
INDUSTRIA pielăriei a putut REUSI să asigure bocancii și haine armatei ROMANESTI la scurt TIMP dupa intrarea in WWI !!! Aceste echipanmente militare au PERMIS … ca ROMANIA sa invinga atat Imperiul German cat si cel Austro-Ungar pana in 1919. Si mai apoi sa CUCEREASCA orasul „ROSU” BUDAPESTA … eliberandu-l de „comunisti” !!!
INDUSTRII … INDUSTRII … INDUSTRII … ale ROMANIEI MARI…PREZENTE la 16 septembrie 1921 , la deschidea Târgul de mostre ale industriei românești dîn Parcul Carol I … in epoca post WWI !!!
Anonim. une era chinia romaneasca sa inceapa productia de fulmicoton?Aavut un nume acel erou care a demonstrat sabotajul?fulmicotonul era produs de catre?care erau medicamentele produse in romanaia de catre romani nu sub licenta?stii ceva asemanator despre industriande conserve? aparuse cumva conserva de ciorba de burta? sau era ceva facut sub licenta orikum de catre o firma straina evident neamtz frinc sau evreu care cumva?….makar invata sintu de la amaratul ala de scrib de la Botsheni care povesteste anual la Adevarul despre fabrika de zahar facuta de evreu cu meshteri din afara care i au invatzat meseria pe cei sositi de la cimp…..lasa industria romaneasca ..saraca habar nu avea ca exista fara proptele straine…ca si acum ca si atunci.Apropos…unde va erau lokomotivele? cine le faceau?..ehhh intrebari? Malaxa oare de ce a luat cumparat licenta Jendrassik ptr „motoarele” di pi trenuri in 1932? pai si unde faceau Dieselurile respective? Kakaia industrie romana?Los „plugos” mit zã bois und Logos cit inkape.
Si atunci … de ce „veneau” cu dor de „investitii” strainestii pe la noi ???
Ce-i mana pe ei in „lupta”? Ce „dorea” acel Apus ? …
PARVENIREA prin EXPLOATAREA „nemiloasa” a BOGATIILOR (subterane și supraterane) ale acestui TARAM romanesc … AUR, AUR NEGRU, ARGINT, METALE, GRANE …
Si pentru a-si REALIZA propria lor PARVENIRE … le TREBUIA si o INFRASTRUCTURA aferenta !!!