Pandemia și lecțiile ei

Cu ani în urmă, profesorul Andrei Marga a argumentat un diagnostic dat societăților actuale (volumul Societatea nesigură, Editura Niculescu, București, 2016), care trezește tot mai mult interes. Acum, într-o carte neobișnuită și promptă, întitulată Lecțiile pandemiei (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2020, 166 pag.), el desprinde principalele lecții ale pandemiei coronavirusului 19, care s-a așternut cu rapiditate asupra lumii.

De exemplu, un virus poate distruge pe scară mare economii și instituții. Fiecare loc de pe glob depinde de celelalte locuri. Viruși au mai fost și pot fi la orice oră. În cultura actuală, forța naturii a fost neglijată sau subestimată. Ne îndreptăm spre o nouă normalitate și trebuie să ne întrebăm cât de normal este ceea ce este socotit normal. O vastă reorganizare a infrastructurii va trebui să demareze. Munca la domiciliu recapătă importanță. Învățarea individualizată, așișderea. Teme precum dependențele naturale ale vieții sociale, nesiguranțele din societățile actuale, riscurile activităților umane intră în avanscenă. Biopolitica, incertitudinea, riscurile devin teme prioritare ale cercetărilor. Nevoia cooperării internaționale capătă o nouă recunoaștere. Mai mult decât ne-am așteptat, adversarii democrației caută să profite de pandemie pentru a limita libertățile și drepturile umane.

Autorul cărții desprinde asemenea lecții. Redăm, în cele ce urmează, coperta și prefața cărții.

Epidemia coronavirusului 19 a cuprins cu iuțeală neobișnuită globul. Societatea cea mai dezvoltată economic și tehnologic din istoria modernă și cea mai complexă cunoscută de istorie a fost blocată de un virus biologic. Nimeni nu a anticipat o asemenea dependență a societății de natură, chiar dacă se știau bine condiționările naturale ale vieții sociale.

Hegel a sesizat că înnoirile profunde ale reflecției, în mod exact ale filosofiei, însoțesc de fapt „rupturile” din viața societăților. El avea dreptate. Teorema lui se confirmă – ori de câte ori au loc șocuri în istorie apar noile viziuni. El însuși a cercetat exemplar emergența creștinismului pe fondul crizei și prăbușirii puternicului Imperiu Roman.

Confirmările sunt numeroase. Bunăoară, cutremurul devastator de la Lisabona (1755) a pus capăt convingerii elaborată filosofic a lui Leibniz că am trăi în cea mai bună dintre lumile posibile. Nu poți despărți grandioasele viziuni ale idealismului clasic german de ceea ce se petrecea în Franța și avea să schimbe istoria lumii – reașezarea societății pe temelia libertăților și drepturilor individuale recunoscute juridic. Viziunea acțională a pragmatismului american a fost posibilă abia în condițiile succesului „aventurii” istorice a Americii, al proiectului ei iudeo-creștin de civilizație și al constituționalismului ei. Curentul sensibilității la problemele organizării societății, care a marcat istoria lumii de aproape două secole, nu poate fi despărțit de faliile, conflictele și dramele societății moderne. Curentul actual al pragmaticii comunicării, care a culminat cu elaborarea „pragmaticii universale”, este legat, în emergența sa, de alunecarea la un moment dat a democrațiilor în dictaturi și autoritarisme.

Astăzi, suntem sub un șoc comparabil cu alte șocuri din istorie. Trăim într-o lume mai conectată ca oricând. Nicicând conexiunile nu au fost atât de dense, de rapide, de extinse. Niciodată o epidemie într-un loc al globului nu s-a răspândit cu viteza ce a dus la pandemia actuală. Niciodată nu s-a pus pe butuci economia mondială cu asemenea iuțeală și costuri. Niciodată cele mai performante sisteme de sănătate nu au fost mai depășite în vremuri de pace de efectivul de infectați. S-a crezut, cu bune motive, că războiul, mai ales cel nuclear, este cel mai periculos pentru umanitate. Această periculozitate nu este de negat, dar a devenit limpede că și un virus poate fi devastator. Rareori grupurile care urmăresc limitarea libertăților, drepturilor și democrației au profitat mai prompt de amenințările unei pandemii.

Caut în acest volum să dau seama de lecțiile ce se degajă din pandemia actuală. Ele schimbă, la rândul lor, viziuni întregi, sau le obligă la schimbare.

Pe calea intervențiilor publice, în scris, găzduite mai ales de „Cotidianul”, „Tribuna” și alte publicații, am articulat un punct de vedere propriu asupra temei, în coordonatele filosofiei mele generale – cea a pragmatismului reflexiv. Timpul scurs de la publicare fiind scurt, redau acest punct de vedere reluând aici textele așa cum au fost publicate, păstrând, astfel, contextul și naturalețea exprimărilor.

Nu este vorba de a alătura încă o scriere la mulțimea în creștere a celor existente pe o temă acută a zilelor noastre. Este vorba de a pune în relief idei și teze noi și o abordare cât mai riguroasă.

Volumul de față conține nu numai examinarea personală a pandemiei, ci și elaborări conceptuale proprii. Exemple sunt reformularea biopoliticii, diagnoza statului actual, circumscrierea noii schimbări a lumii, lămurirea felului de a acționa al lui Dumnezeu, într-o teodicee adusă la zi. Se adaugă, desigur, apărarea unui umanism al atenției față de ființa celui de aproape, de la care începe orice grijă pentru om și oameni. Sunt de părere că, pe fondul creșterii inegalităților din societățile timpului nostru, al adâncirii decalajelor de dezvoltare și al extinderii sărăciei și a consecințelor ei, astfel de grijă devine din nou urgența civilizației în care trăim”. (Andrei Marga, Lecțiile pandemiei, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2020, 168 p.).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

11 Comentarii

  1. Excelentă ideea de a analiza sistematic efectele pandemiei! Și foarte utilă! Domnul Marga este de felicitat.

  2. Emil Boc, Vasile Dincu, Gheorghe Funar si cu Voia D-voastra ultimul pe Lista,
    Andrei Marga…

  3. Faci doar legături anapoda și confuzii Tot ce vine. johannis și cioran vin din zona Sibiului. Și? Nu au nici o legătură decât în capul matale. Ar trebui dus la reparat.

  4. La un prostac ca Tot ce vine degeaba îi spui că oamenii au capete și capacități diferite. El tot cu a lui o ține, că fiecare are două picioare. Ce-l încântă este că poate vorbi la întâmplare. Și o face cât mai des.

  5. Spuneți “ Epidemia coronavirusului 19 a cuprins cu iuțeală neobișnuită globul.” sau “ Nimeni nu a anticipat o asemenea dependență a societății de natură“. Nu cred că nimeni nu a anticipat efectul nimicitor al unei molime la exploxia demografică din anumite țai care în 60 de ani și-au dublat, peste triplat populația. În anul 1960: China 600 de milioane, în 2020 1400 de miloane de locuitori, India în anul 1960 de 400 molioane locuitori în anul 2020 1400 milioane de locuitori, Iranul în anul 1960 22 milioane în anul 2020 peste 82 milioane, la fel Egiptul si multe alte state. Orașul Ciudad De Mexico precum și zona sa metropolitană sunt printre cele mai populate din lume, având aproximativ 20.000.000 de locuitori. Zona metropolitană Distrito Federal formând o elipsă având axele de o lungime de circa 40 kilometri de la est la vest și de o lățime de circa 60 de kilometri de la nord la sud. Deci domnule profesor Andrei Marga, de la Bucureși până la Ploești pe fășie cu lățime de 40 de kilometrii ar fi concentrată toată populația României! Și nu te așteptai la dezastre epidemiolgice cănd știi că pentru virus nu există leac numai vaccin? Când știi că viroza înseamnă miliarde de viruși care pun stăpânire pe organismul tău și organismul este singur în lupta cu virușii, nu-l poate ajuta nimic, nu există medicament, doar odihnă și eventual vitamine. Și în aceste condiții, organismul, sistemul imnunitar trebuie să-și descopere singur anticorpii contra virușilor și să-i fabrice pe trei schimburi ca să poată învinge viroza.

  6. Mon cher,plecand de la un articol al d-lui Vasile Enu,am descoperit -generatia fara drepturi,PRECARIATUL,modul de viata foarte raspandit in lume,analizat, printre altii de David Graeber(London School of Economics),Guy Standing (London University). Cei 4 A(anxiety,alienation,anomie,anger)ai=flexibilitatii muncii=,care reprezinta 35-40 % din forta de munca a lumii si etichetata de cei doi autori-PRECARIAT,este noua categorie sociala din care fac parte,cu precadere,tineri educati,cu studii superioare sau calificari profesionale remarcabile,care nu mai au o viziune clara a devenirii lor in timp.Ei sunt cei care vor sa elimine tot ce este -vechi-,accepta fara reticente -noul-,care se naste din populismul cel mai radical.PRECARIATUL este pandemia relatiilor de putere,de productie,de munca si redistributie a profitulucomunitatii globale a celor care constituiei si resurselor.Pandemia clasica cu efect asupra sanselor de supraviaetuire a populatiei mondiale dpdv.al sanatatii,combinata cu lovitura de tunami a comunitatii globale a celor care constituie-precariatul-pot forma oricand masa critica pentru explozia existentei umane.

  7. Nu s-a terminat pLandemia ca sa traga vreo concluzie.
    Daca stia ceva, nu se apuca de scris; bitnita aree gauri mai mari de 1.000 de ori decat carausul de agent SARS = aerosolul si nu opreste nimic; se moare din cauza de CHLAMYDIA PNEUMONIAE. Nu e nici un pericol real.
    Zilnic mor NATURAL 700 de romani.
    … doar 1 om moare din 10.000 si are pusa fraudulos eticheta de „covid”it.
    Cand se va termina razboiul baceriei politice sioniste, tovarasul nu va mai fi printre noi ca sa inventeze scenarii, explicatii si concluzii fara rost ca in aceasta noua maculatura.
    Sluga a talmudistilor… este mancat de un marxism cultural viclean disimulat [dovada este data de numarul mare de pRostaci care ii ling talpile aceseti hoaite batrane care a invatat sa-si vanda marfa fonfilor].

  8. Așa redus și deja gheorghe – da, se întâmplă. Cunoaștere după ureche a orice – talmud, cultură, marxism etc. – habarnism ce crede că ea savant. Cultură de simple cârpe, vai de cap!

  9. Tovarășe gheorghe, când prostul nu e destul este și fudul. Se vede bine. Ce știi mneata despre marxism cultural, despre Talmud, despre sionism? Se vede că numai bazaconii. Dar dacă și marxismul cultural este superior minții matale? Dar dacă nu ai citit Talmudul, dar discuți din brișcă? Dar dacă despre sionism, care este doctrină solidă, ai doar vorbe goale? Incultura nu poate concura cu acestea. La mata este evident.

  10. urmeaza in scurt timp, cenzurarea informatiei – mai mult decat este deja -, arestarea contestatorilor plandemiei (anii ’50), arestarea in lagare pe motiv de „tacaneala”, iar lovitura de gratie va fi intreruperea internetului. apoi urmeaza anarhia si recladirea „lumii noi si a omului nou” – SOLVE ET COAGULA / BAPHOMET – CEL LA CARE NEOMARXISTII SE ROAGA SI II SACRIFICA PE COPIII NOSTRI. Pentru ca vor ramane doar copiii. hai succesuri pas-cu-pas in dictatura idiotilor utili si ai prostilor care ii asculta.

  11. Este mare grădina Diavolului! În anii cincizeci tot ce era neacceptabil pe lume se punea în seama orânduirii burghezo-moșierești, a capitaliștilor etc. Acum se pune în seama talmudiștilor, cum zice unul mai sus, sau a neomarxiștilor etc. Aceeași scurtine de minte, de fapt aceeași beznă în capete. Doar semnul este schimbat. Se observă că la unii cultura este prea grea și ei rămân așa cum au fost. Nu-i atinge nici pasiunea informării, nici simțul sănătos. Trag alarma dărâmărilor și vorbesc ca să nu tacă.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.