Franța își dorește să conducă acțiunile UE pentru ocolirea sancțiunilor impuse de SUA Iranului, prin crearea unui fond comun de creanțe sau a unui așa-numit vehicul specializat pentru plata tranzacțiilor petroliere. La începutul acestei săptămâni, SUA au impus sancțiuni împotriva companiilor de stat sau private care vor mai cumpăra petrol iranian sau vor continua să facă afaceri cu Iranul în domeniul petrolier. Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a declarat într-un interviu pentru Financial Times că UE nu dorește să se conformeze acestor sanctiuni.
”Europa nu permite Statelor Unite să fie jandarmul economic al lumii”, a spus Le Maire pentru ziarul britanic, adăugând că UE trebuie ”să-și afirme suveranitatea” în ce privește sancțiunile americane impuse Iranului. UE dorește să creeze un fond comun de creanțe în care companiile să depună bani pentru petrolul iranian, fără însă a plăti direct Teheranului.
Până în acest moment, mecanismul imaginat de europeni nu este funcțional și este o chestiune extrem de sensibilă la nivel politic. Diplomați europeni citați de Financial Times arată că statele membre UE încearcă să trateze cu maximă prudență această ințiativă, deoarece nu doresc degradarea relațiilor bilaterale cu SUA.
Mecanismul de plată al UE este și mai greu de pus în practică pentru că asociația pentru telecomunicații bancare SWIFT a anunțat că se va supune politicii americane și va elimina din sistem băncile iraniene. Le Maire spune însă că această decizie a SWIFT face și mai necesar un mecanism de plată special. El a refuzat să spună ce țări europene sunt dispuse să găzduiască un asemenea fond care să aibă legături cu Iranul.
Peste Ocean, oficialii americani nu par afectați de inițiativa franceză. ”Nu am văzut nicio solicitare pentru crearea unui asemenea mecanism de plată. Dacă vă uitați la cele peste 100 de corporații care au decis să abandoneze piața iraniană în schimbul celei americane, cred că vă dați seama că ele nu-și doresc să apeleze la un asemenea mecanism”, a spus Brian Hook, reprezentant special al SUA pentru Iran, la o conferință de presă cu reporterii europeni.
Într-adevăr, multe companii europene de calibru au decis să se supună sancțiunilor americane, nu numai în ce privește cumpărarea de petrol, ci și activitățile de explorare și exploatare, iar asta în ciuda asigurărilor primite din partea UE, a Germaniei și a Franței că Bruxellesul și guvernele europene puternice vor sprijini pe mai departe aceste tranzacții și vor căuta căi de ocolire a sancțiunilor. Chiar compania Total, din Franța, a decis să-și suspende derularea contractelor semnate cu Iranul. A fost un semnal că moneda euro, mult prea sensibilă sub aspect politic, nu poate emite pretenția de a concura dolarul pe piața tranzacțiilor internaționale.
Oficialii francezi fac declarații despre ”suveranitatea UE”, ba chiar președintele Emmanuel Macron a vorbit în cursul acestei veri și despre o ”autonomie strategică” a Europei în relația cu SUA, iar la începutul acestei săptămâni a vorbit despre necesitatea creării ”unei adevărate armate europene”. Desigur, această armată este destinată apărării în fața Rusiei, după cum a spus Macron, însă ea este, înainte de toate, un semnal al ”ereziei” din rândul aliaților europeni, după retragerea Marii Britanii din UE, cel mai important aliat al SUA la Bruxelles. Pentru moment ”erezia” aliaților europeni ai SUA se manifestă la nivel de discurs. În practică, dolarul este prea puternic pentru euro. Doar Germania a reușit să acționeze concret împotriva comandamentelor de la Washington, construind gazoductul germano-rus Nord Stream 2. Însă Berlinul a compensat prin angajamentul de a construi terminale de gaze lichefiate și de a importa aceste gaze americane, mai scumpe acum decât cele din Rusia. A fost, de altfel, un angajament asumat și de președintele Comisiei Europene în numele statelor UE, însă el a acționat mai mult în interesul Germaniei, țară care se teme ca supărarea aliaților de peste Ocean se va sulda cu suprataxarea exporturilor de autovehicule în SUA.
Analiștii remarcă însă și un semnal de slăbiciune din partea Statelor Unite. Washingtonul a permis eludarea sancțiunilor petroliere de către următoarele state: India, China, Italia, Grecia, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și Turcia. Exceptarea acestor state este temporară, a spus secretarul de Stat Mike Pompeo. Însă o serie de analiști consideră că acesta este un semnal al slăbiciunii Statelor Unite, mai cu seamă când vine vorba de mari cumpărători de petrol iranian precum India și China, iar apoi pare o slabiciune politică când vine vorba de Turcia, statul NATO care pendulează între SUA și Rusia sub conducerea lui Recep Tayyip Erdogan.
Băşinoşii bruxelezi n-au nicio şansă în faţa Americii. Sunt de mult cu pantalonii în vine.
Bravo UE! Totusi, ma astept ca pitici precum romanii, sa sara si sa planga ca ei nu pot trai fara soldati americani, chiar daca americanii i-au bombardat ca pe vite in 1944, fara ca vreun roman sa fi tras vreun glonta asupra USA.