Protestatarii din Piața Victoriei și din marile orașe ale țării își fac partide. Pentru că tactica „la vremuri noi, tot noi“ nu mai reușește să păcălească pe nimeni, chiar dacă partidele tradiționale și-au retras veteranii doar ca să-și promoveze copiii și nepoții pe funcțiile importante în stat, dar și pentru că protestatarii s-au dovedit a fi o forță deloc neglijabilă, două platforme civice apărute în această iarnă în stradă își încearcă norocul să devină partide.
Mișcarea „Rezist“ și-a pierdut destul de rapid din impact, din cauza scandalului iscat în jurul paternității sale. Acaparată de-a dreptul de anumite persoane de care strada a ținut să se delimiteze imediat, grupul de inițiativă s-a transformat în formațiune politică doar pentru că legea partidelor, amendată în mai 2015, a permis coborârea limitei de membri pentru un nou partid la doar trei.
În schimb, la concurență cu partidul „Rezist“, o altă facțiune din mișcarea civică își depune zilele acestea actele la Tribunal. Noul partid urmează să fie înregistrat sub denumirea de Alianța Politică Strada. Membrii săi fondatori sunt câţiva dintre cei mulţi care au participat, zi de zi, la protestele străzii și nici nu au mai făcut până acum politică. Alexandra Otilia Tudoran, Fieger Săvulescu, Marilena Piucă, Sorin Alexandru Şontea, Marin Oprea (diaspora), Lucian Piucă şi Gabriel Florin Haromszeki sunt câțiva dintre participanţii, încă din 1989, la toate protestele din România și care se vor regăsi în noul partid. Indiferent de non-apartenența lor politică de până acum, părerile sociologilor sunt împărțite când vine vorba de succesul unui astfel de nou partid apărut, dar și de independența pe termen mediu și lung a viitoarei formațiuni politice.
Nu au șanse fără program politic
Politologul Andrei Țăranu nu creditează astfel de „transformări“ peste noapte. „Nu au șanse pentru că nu au program politic. România e genul de societate în care politica se face în mod foarte personal, motiv pentru care e nevoie cel puțin de un program minim. Aceste mișcări nu au așa ceva. Să ne amintim că în alegerile generale s-au implicat sute de partide, dar care nu au strâns nici măcar 0,4% din voturi. Aceste mișcări care pot deveni partide trebuie să se pregătească, să se organizeze cât de cât.Indiferent că au ieșit în stradă zile la rând, acei oameni din aceste posibile viitoare structuri sunt niște necunoscuți“, subliniază Țăranu.
În opinia politologului o asemenea mișcare se bazează mai mult pe factorul afectiv decât pe acțiune și va deveni, cu timpul, perisabilă. „Există un interes, există un fel de mișcare a dezamăgiților. Sunt dezamăgiți de orice se întâmplă în societate și speră să atragă cât mai multă lume. Dacă vor avea lideri, aceștia se duc la partidele mari și vor fi înghițiți de acestea, iar cetățenii cu care au plecat pe drumul respectiv tot nereprezentați vor fi și ulterior“, crede profesorul universitar.
Andrei Țăranu nu identifică niciun fel de manipulare în spatele acestor platforme, apreciind că „nu sunt expresia unor grupări oculte“. „Nu există un motiv valabil al protestelor în afară de solidaritatea socială. Nu le dau mari șanse să scrie istorie. Ar fi minunat să apară un nou tip de partid în societatea românească, dar e foarte greu. Avem un clivaj social foarte mare între urban și rural. Partidele în România sunt profilate ca partide de masă, iar dintr-astea avem suficient de multe“, mai spune politologul.
Vor acoperi plaja electorală care nu e reprezentată
La rândul său, sociologul Marius Pieleanu prevede o altă soartă pentru evoluția mișcărilor de stradă. „Ca principiu, nu există o limită de participare politică într-o democrație ce presupune pluripartitismul. Pot fi 20 sau 100 de partide pe scena politică. O mișcare civică transformată într-un partid nu este un lucru rău pentru țară. Avem exemplul Greciei și al unui partid născut pe stradă. E greu de spus dacă o astfel de mișcare cu oameni carismatici care pot coagula opțiunile politice ar avea același succes și la noi, cum s-a întâmplat cu premierul Tsipras. În România, din nefericire, nu au sprintat lideri cu carismă politică din stradă, din rândurile celor care se reunesc în Piața Victoriei când și când. Asupra acestor mișcări există presiuni de acaparare de către USR și PNL.
De asemenea, eu văd reunificarea acestor valori civice într-un partid al străzii, alături de Dacian Cioloș și de câțiva locotenenți ai acestuia, foști miniștri tehnocrați. Unii dintre locotenenți sunt fostul șef al Sănătății, Vlad Voiculescu, și fostul ministru al Justiției, Raluca Prună.
De asemenea, un alt locotenent de bază este doamna Monica Macovei, și ea fost ministru al Justiției“, crede Pieleanu. Sociologul se ferește să dea vreun verdict în privința unor posibile viitoare rezultate pozitive înregistrate de Alianța Politică Strada. „E greu de spus de acum dacă vor avea succes la viitoarele alegeri. Ar intra în Parlament, dar e posibil să nu facă mare lucru odată ajunși acolo, cum s-a mai întâmplat și cu alte partide. Singurul lucru bun al acestor mișcări de stradă ar fi că vor acoperi o plajă electorală care nu este reprezentată la ora actuală în Parlament, respectiv generația tânără, care are valori ambigue și care rezistă în fața oricărei inițiative a statului. Pot fi reactivate protestele în orice moment, imediat după orice fel de decizie a puterii. Să nu uităm că rețelele sociale s-au dovedit a fi foarte puternice și pot fi la fel de eficiente și pe viitor“, avertizează sociologul.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.