Mise en place la TNB

În amplele foaiere ale Sălii Mici puteţi vizita o spectaculoasă expoziţie de costume de scenă, în albşi nergru a Departamentului Modă a Universităţii Naţionale de Arte București (UNARTE), intitulată Mise en place la TNB şi realizată de prof. univ. Dr. Unda Popp şi prof. univ. Dr. Doina Lucanu împreună cu un grup de masteranzi Modă anul I, studenţi Modă anul II licenţă şi studenţi Textile (în cadrul proiectului AAICREA).

Nu întâmplător această expoziţie se deschide chiar în seara premierei unui nou spectacol intrat în repertoriul de la Sala Mică a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti, spaţiu destinat în ultimele două stagiuni, exclusiv, tinerilor creatori, prin Programul 9G la TNB, şi anume premiera spectacolului EDEN de Eugene O’Brian, prin care se continuă demersul TNB de a sprijini artiştii tineri. EDEN este rezultatul colaborării dintre Ambasada Irlandei (care a acordat o bursă unui masterand care montează un text irlandez), Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” din Bucureşti şi TNB, spectacolul reprezentând examenul de master-regie al Cristinei Giurgea.

Aşadar, prin expoziţia din foaierele Sălii Mici, „TNB duce mai departe povestea tinerilor”, de astă dată a celor din zona artelor vizuale, iniţiativă care se doreşte continuată şi prin colaborări viitoare cu tinerii artişti plastici.

Expoziţia „Elevation“ la Galeria ICR Viena

ELEVATION, la Galeria ICR Viena

Institutul Cultural Român de la Viena găzduieşte în perioada 17 martie – 15 aprilie expoziţia de fotografie Elevation, semnată de artiştii Pascal Gravot Haeberli şi Franz Galo. Vernisajul are loc la sediul ICR Viena, joi, 17 martie, în prezenţa lui Pascal Gravot Haeberli şi a istoricului şi criticului de artă Adrian Buga. Evenimentul marchează Ziua Internaţională a Francofoniei sărbătorită anual pe 20 martie.

Elevation reuneşte portretele atipice ale unor artişti români care s-au lăsat fotografiaţi în „stare de levitaţie“ în atelierele lor. Totodată, proiectul fotografic aduce în prim-plan locuri din Bucureşti alese de artişti ca fiind reprezentative pentru personalitatea lor.

Selecţia de la Galeria Institutului Cultural Român de la Viena cuprinde „portretele în aer“ ale artiştilor Florica Prevenda, Gabriela Culic, Ioana Ciocan, Nicolae Comănescu, Gorzo, Mircea Roman, Roman Tolici şi Aurel Tar.

Anul acesta, Galeria ICR Viena va găzdui expoziţii Florica Prevenda (19 aprilie – 20 mai) şi Gabriela Culic (29 noiembrie – 2017).

Din proiectul Elevation fac parte şi artiştii George Anghelescu, Ion Bârlădeanu, Codruţa Cernea, Francisc Chiuariu, Suzana Dan, Ioan Medruţ, Adriana Preda, Valeriu Schiau, Ioana Sisea, Ştefan Ungereanu, Dominic Vîrtosu, Marian Zidaru, Victoria Zidaru, Zoita.

Elevation este inclusă în proiectul Bucharest Art Tool prin care Pascal Gravot Haeberli şi Franz Galo au început să exploreze scena artistică din Bucureşti în urmă cu trei ani. Astfel, oraşul se alătură altor două metropole – Tokyo şi Rio de Janeiro .

Pascal Gravot Haeberli s-a născut în Bretania, Franţa. A studiat şi a lucrat în ţări diferite printre care Franţa, Ungaria, Italia, Canada, Guatemala, Uzbekistan şi Japonia. Din 2012 locuieşte în Bucureşti şi explorează scena artistică prin fotografie.

Franz Galo s-a născut în Franţa, iar din 2013 trăieşte şi lucrează în Bucureşti. Este interesat de scris, fotografie, desen, colaj şi pictură, precum şi de cinematografie. În 2014, a câştigat Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj cu filmul Krk la Festivalul Internaţional de la Pontault-Combault, Franţa.

Expoziţia Elevation poate fi vizitată la sediul Institutului Cultural Român de la Viena în perioada 17 martie – 15 aprilie.

Expoziţia de fotografie „Imagini din Bucureştiul evreiesc” la Muzeul Pojezierza Leczynsko-Wlodawskiego din Wlodawa

Imagini din Bucureştiul evreiesc, la Muzeul Pojezierza Łęczyńsko-Włodawskiego din Włodawa

În perioada 10 martie – 20 aprilie, Institutul Cultural Român de la Varşovia va prezenta expoziţia de fotografie intitulată Imagini din Bucureştiul evreiesc, la Muzeul Pojezierza Łęczyńsko-Włodawskiego din Włodawa. Expoziţia va fi însoţită de un program educaţional conceput de muzeu.

Fotografiile expuse înfăţişează lăcaşuri şi obiecte de cult, imagini de epocă şi contemporane din cartierul „evreiesc”, chipuri şi îndeletniciri specifice comunităţii evreieşti din Bucureşti, şi provin din albumul Imagini din Bucureştiul evreiesc, autoare Felicia Waldman şi Anca Ciuciu, publicat de Noi Media Print în 2011.

Expoziţia deschide programul special conceput de ICR Varşovia pentru a marca şi evidenţia preluarea de către România şi deţinerea în2016 apreşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance/IHRA).

Înfiinţat în anul 1983, Muzeul Pojezierza Łęczyńsko-Włodawskiego, situat în estul Poloniei, lângă graniţa cu Belarus, cuprinde complexul cultural – ritual din care fac parte Sinagoga Mare, Sinagoga Mică şi fostul sediu administrativ al comunităţii evreieşti din perioada de până la cel de-al Doilea Război Mondial. Activă în domeniul multiculturalismului, instituţia poloneză este, totodată, iniţiatoarea şi organizatoarea Festivalului Celor Trei Culturi, eveniment anual de comemorare a istoriei multietnice şi multireligioase a oraşului, dar şi de promovare a culturilor de graniţă, a toleranţei şi coexistenţei adepţilor creştinismului ortodox, catolic şi iudaismului – creatorii de istorie ai oraşului Włodawa.

“Alb”, al Grupului Prolog, la Galeria Jecza

Prolog la Galeria Jecza

Sâmbătă, 19 martie, la ora 19.00, la Galeria timişoreană va fi vernisată expoziţia Grupării Prolog: Paul Gherasim, Constantin Flodor, Ion Grigorescu, Horea Paştina, Matei Lăzărescu, Mihai Sârbulescu.

Graniţă între vizibil şi invizibil, semn al tuturor promisiunilor, absenţă şi prezenţă intense – albul provoacă şi fascinează.

Creatorii – pictori, poeţi – se aşază în faţa pânzei neîncepute sau a paginii în aşteptare, cu aceeaşi emoţie aurorală.

Tema valorilor subtile ale albului, propusă de pictorul Paul Gherasim şi preluată, iniţial, într-o expoziţie din anul 2012 de la Galeria Curtea Veche Bucureşti, este reluată şi adâncită acum, ca reflecţie asupra tainei Zilei dintâi, a începutului, aducându-ne „aminte de grădina cu merii în floare, înveşmântată în albul sărbătorii, în lumina logosului”, după cum afirmă Paul Gherasim.

Vernisaje la Fabrica de Pensule din Cluj

Colţ de linişte. Foto Ioana Iacob

Între 19 martie şi 8 aprilie, Lateral ArtSpace de la etajul I al Fabricii de Pensule găzduieşte expoziţia The Quiet Corner. Expun Teodora Axente, Dragoş Bădiţă, Robert Fekete, Ioana Iacob, Mirela Moscu, Sergiu Toma.

Ah! Colţul de linişte! Un loc menit relaxării şi reflecţiei; majoritatea artiştilor au nevoie de unul. Un loc izolată, în care se poate sta singur, cufundat în amintiri şi angajat în contemplare. Un punct în care te poţi pierde în gânduri, planuri şi urzeli, sau doar în considerarea propriilor acţiuni. Oare este un altar, o fortăreaţă, un buncăr sau poate o celulă capitonată? Ar putea fi acel gadget pe care toţi îl poartă cu ei, acea fereastră către o altă realitate în care eşti absorbit sau pierdut, acel obiect butonat şi verificat în continuu. Sau poate este o stare de spirit în care te poţi strecura, rămânând fizic prezent, dar, mental departe în propriile gânduri şi fantezii. Se prea poate. Totuşi mai degrabă e atelierul.

“Lateral ArtSpace propune o expoziţie de pictură care este mai mult decât o expoziţie a unor artişti care au ceva în comun, ci mai degrabă o reuniune a unei generaţii. Majoritatea artiştilor din această expoziţie au fost colegi de şcoală la Universitatea de Arte din Cluj şi sunt în continuare prieteni, se vizitează, discută despre arta lor şi cu toate acestea nu formează un grup şi nici nu împărtăşesc un crez comun sau o estetică asemănătoare. Şi totuşi există un aer comun care leagă lucrările din expoziţie şi nu vorbesc aici de mult prea generalul «figurativ», ci de o anumită raportare la ceea ce înseamnă pictura şi limbajul ei, cu evidente conexiuni cu arta veche. […] Este evident că pentru cei şase artişti istoria artelor este un reper fundamental pentru felul în care îşi modelează propriul limbaj artistic, însă mai important este ceea ce îi desparte, şi anume lumile diferite pe care fiecare dintre ei le creează cu acest limbaj”, scrie Şerban Savu.

Evenimentul face parte din proiectul Hotspot.art – Artă şi Cultură Contemporană pentru Comunităţi, finanţat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României şi derulat de Fabrica de Pensule.

George Crîngaşu, Ancient Flamingo

Tot sâmbătă, 19 martie, la ora 10.00, în spaţiul Superliquidato, de la etajul III, are loc vernisajul expoziţiei lui George Crîngaşu, Artefactual Persistence.

Expoziţia explorează ideea de arhivare, prezervarea datelor şi degradarea iminentă a dispozitivelor de stocare a informaţiilor, prezentând artefactele culturale drept structuri prinse în şi construite de fluxul de informaţie.

Artefactele culturale, fie ele învechite sau curente, deţin semnificaţie pentru că oferă informaţii şi posibile înţelegeri despre procesele tehnologice, dezvoltarea economică şi structura socială, printre alte atribuţii.

Termenul ”artefact virtual” a fost utilizat într-o varietate de feluri în discursul ştiinţific şi public. Iniţial, el a făcut referire la diferite obiecte (imagini, interfeţe pentru utilizator, modele, prototipuri, animaţii computaţionale, cărţi virtuale) ce există în mediile digitale. Însă conceptul din spatele termenului se dezvoltă şi se extinde rapid pe măsură ce noi fenomene apar în domeniul virtual.

De exemplu, într-un context antropologic, un strung din secolul al XVII-lea, o bucată de faianţă sau un televizor constituie o sursă bogată de informaţii despre perioada şi timpul în care au fost realizate şi utilizate.

“Learning and unlearning”, la Galeria Plan B

Learning, Unlearning. Atelier Dada Flux

Programul Learning and Unlearning este o iniţiativă a Galeriei Plan B din Cluj, gândită cu scopul de a prezenta practica unor artişti români importanţi în formula unui atelier de lucru, pornind de la ideea schimbării contextului în care lucrează studenţii de obicei şi a provocării acestora să-şi regândească cunoştinţele deja acumulate şi să reflecteze asupra posibilităţilor de a se deschide către noi abordări creative şi critice.

Expoziţia Înecaţi_Panta Rhei constituie rezultatul atelierului condus de muzicianul şi artistul Mircea Florian (aka DadaFlux) în perioada 12-19 martie, în care participanţii contribuie la planificarea şi realizarea unei instalaţii cinetice (arhaică şi hi-tech în acelaşi timp) sau, aşa cum descrie Mircea Florian această lucrare colectivă: „O instalaţie cu elemente antropomorfice şi stranii obiecte imperturbabile, coborâte şi ridicate din umedele lor ascunzişuri prin forţa lichidelor care curg printr-o reţea anarhică de tuburi, jeturi şi canale (în subsidiar reţeaua este controlată de sisteme cibernetice programate)”.

Lucrarea colectivă Înecaţi_Panta Rhei, a artiştilor Iolanda Anastasiei, Alexandra Chiţu, Ema Cârnu, Oana Chioreanu, Antonia Corduneanu, Anda Filip, Ada Muntean, Letitia Nădăşan, Cătălina Nistor, este generată de un concept recurent în creaţia lui Mircea Florian şi va fi prezentată publicului timp de o lună, din 19 martie până în 22 aprilie, în spaţiul galeriei de la parterul Fabricii de Pensule.

Mircea Florian este autor, muzician şi artist vizual, cunoscut în primul rând datorită creaţiei sale experimentale, care îmbină fascinaţia pentru instrumentele (muzicale) arhaice cu interesul pentru tehnologia digitală. A cântat de timpuriu în diferite formule stilistice, a devenit cunoscut ca muzician şi sub numele Florian din Transilvania, a compus muzică de teatru şi film, a lucrat cu medii extrem de variate şi a participat ca artist în expoziţii precum: SoundScapes, curator Martha Wilson, la Franklin Furnace Gallery NY (1979), Alberti’s Open Window / Windows 98 – Open, curator Horea Avram, la Bienala de artă de la Veneţia (1999), Buchstäblich (Literal), curator Ana Birthaelmer, la Von der Heydt Museum, Wuppertal / Germania (1991) şi When History Comes Knocking: Romanian Art from the 80s and 90s in Close Up, curator Judit Angel, la Galeria Plan B Berlin (2011).

Evenimentul face parte din proiectul Hotspot.art – Artă şi Cultură Contemporană pentru Comunităţi.

“How Deep Is Your Love”, la Pavilion

Anna Khodorkovskaya propune, la Galeria Mobius, expoziţia How Deep Is Your Art?, poveste în două capitole.

Prima parte, O alegorie deconstruită, are loc între 11 martie şi 6 aprilie, iar cea de a doua, Art & Everything, între 8 aprilie şi 29 aprilie.

How Deep Is Your Love este o expoziţie despre discernământul discursiv în care se îmbină diverse medii de expresie artistică, elemente estetice ce par diferite, domenii şi studii ce par dihotomice. Expoziţia este dedicată transdisciplinarităţii, elementelor constitutive ale unei lucrări, detaliilor şi opţiunilor periferice; este o expoziţie ce propune o tematică a detaliului, a modului atent în care se îmbină elemente estetice din diverse medii, forme şi structuri, compoziţii abstracte ce fac legătura între o anumită practică artistică şi viaţa de zi cu zi.

“În măsura în care o personă are o coafură, atunci părul său trece prin mai multe etape (Delleuze/Guattari).

Lumea advertisingului şi a publicităţii ca parte dintr-un mecanism global neoliberal în confruntare cu practica artistică?

Lucrările Annei Khodorkovskaya din seria Art&Everything pun accentul pe dezvoltarea neoliberală şi conexiunea care se produce în practica artistică, dincolo de interesele materiale şi capitaliste. Globalizarea (ca termen extrinsec fordismului şi postfordismului) se referă la un proces accentuat de integrare pe plan mondial şi de răspândire a unui set de idei mai mult sau mai puţin legate de activitatea economică şi de producţia bunurilor materiale, forţele promotoare fiind liberalizarea comerţului internaţional şi a fluxurilor de capital, accelerarea progresului tehnologic şi societatea informaţională”, afirmă curatorul expoziţiei, Eugen Rădescu.

Anna Khodorkovskaya (1985) a expus la Moscow Biennale of Young Art, Garage Museum of Contemporary Art – Moscow, Künstlerhaus-Vienna, RLB Kunstbrücke-Innsbruck, Galerie Rüdiger Urlass-Frankfurt am Main, CCA Sokol, Museum of Moscow, Troutman St. Ridgewood-New York, printre altele.

În 2014 i-a fost decernat Strabag Artaward International. Trăieşte şi lucrează în Viena.

Eugen Rădescu este curator, teoretician şi co-fondator al Bucharest Biennale. A ţinut conferinţe şi prelegeri la Facultatea de Arte Timişoara, La Casa Encedida – Madrid, Calouste Gulbenkian – Lisabona şi Apex Art – New York. A primit o rezidenţă la Apex – New York şi a publicat cartea How Innocent is That? la editura Revolver Publishing, Berlin. Printre altele a curatoriat Bucharest Biennale 1 cu titlul Identity Factories şi How Innocent Is That? la Pavilion Bucharest. Trăieşte şi lucrează la Bucureşti.

Participarea Mădălinei Dan la BAZAAR Festival

Mădălina Dan participă la Bazaar

Institutul Cultural Român de la Praga susţine participarea artistei Mădălina Dan la cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Reprezentaţii Independente Bazaar, organizat în perioada 18-20 martie. Evenimentele vor avea loc la teatrul Alfred ve dvoře, în spaţiul multifuncţional Studio ALTA şi la teatrul PONEC – the Dance Venue.

Reprezentaţia Mame de oţel (proiect româno-polonez al artistelor Mădălina Dan şi Agata Siniarska) va avea loc pe data de 19 martie, ora 19.00, la Studio ALTA, în cadrul secţiunii Saturday Bazaar/ Bazaar de sâmbătă, ce prezintă proiecte în lucru ale artiştilor din Republica Cehă, Polonia, România, Ungaria, Rusia şi Slovacia. Mame de oţel este o investigare a fenomenologiei lacrimilor care atinge teme precum: memorie, istorie, moarte, fericire, fragilitate, inocenţă şi forţă.

Pe lângă reprezentaţia Mădălinei Dan, în cadrul festivalului, va avea loc reprezentaţia Vis final a grupului românesc Unsorcery, pe data de 20 martie, ora 18.00, la Studio ALTA.

Bazaar este singurul festival de dezvoltare a proiectelor artiştilor din Europa de Est, Centrală şi de Sud-Est, un festival de dans şi arte ale spectacolului în cadrul căruia sunt prezentate viziunile artiştilor pe tema identităţii în artă şi mişcare.

Octavian Andronic a celebrat patru decenii de carieră în caricatură

Expoziţia retrospectivă de de desen satiric şi carigrafie Ando XXXX a caricaturistului Octavian Andronic (Ando) a fost vernisată marţi, la Galeria „Orizont” din Capitală, în prezenţa artistului şi a admiratorilor săi.

Artistul a dorit să marcheze cele patru decenii de prezenţă pe simezele sălilor de expoziţie printr-o amplă retrospectivă a “personalelor“ dintre anii 1975 (prima expoziţie) şi 2015 (ultima – dar nu cea de pe urmă).

Peste 200 de lucrări executate în tehnici diverse, inclusiv prin decupaj – Forfecaricaturile – au transformat galeria într-un memento al fazelor creative parcurse de artist în cele patru decenii, de la desenele în peniţă cu conţinut moralizator – Ridendo castigat mores – până la carigrafiile din expoziţia din 2012, o colecţie de metafore grafice cu trimiteri livreşti.

Nu au lipsit secvenţele de ANDOgrafie – gen inventat de autor, prin transformarea desenului într-un show computerizat, prezent în programele mai multor televiziuni din 1998 până în prezent.

Au vorbit despre opera autorului criticul şi istoricul de artă Grigore Arbore, politologul şi jurnalistul Octavian Ştireanu şi academicianul Răzvan Theodorescu. A prezentat Octavian Ursulescu.

Grigore Arbore s-a referit la opera lui Andronic, amintind de celebrul nume dat caricaturilor acestuia, şi a declarat că „o andografie poate fi, uneori, rezultatul unei veritabile saga”. El l-a numit pe caricaturist „unul dintre cei mai intenşi demistificatori ai schemelor retorice”.

La rândul său, Octavian Ştireanu a spus că umorul lui Andronic este un mod de reacţie la realitatea înconjurătoare. „Umorul nu este o formă a resemnării, ci o formă de îndemn la angajament civic”, a subliniat jurnalistul.

Academicianul Răzvan Theodorescu a arătat că Andronic este „un intelectual plin de har”, iar cele patru decenii de carieră ale acestuia reprezintă „40 de ani de inteligenţă vizuală românească”.

La „Orizont” sunt expuse 30 de caricaturi din întreaga carieră a artistului, cu anul realizării menţionat.

Andronic a vorbit despre greutatea de a selecta lucrările pentru expoziţie şi a mulţumit soţiei şi fiicei sale: „M-au enervat constant prin aprecierile diferite de ale mele în legătură cu ce ar trebui să figureze în expoziţie şi ce nu”, a glumit el.

Evenimentul a avut loc sub egida Uniunii Artiştilor Plastici din România şi oferă vizitatorilor imaginea evoluţiei de-a lungul a patru decenii de prezenţă pe simeze — de unde şi numele „XXXX” — a unui stil şi a unei atitudini care l-au plasat pe autor în avangarda creatorilor unui gen ce s-a bucurat şi se bucură de o constantă popularitate.

Expoziţia poate fi vizitată până pe 26 martie.

Mesaje în metal, piatră şi textile

Institutul Balassi din Bucureşti găzduieşte până în 25 martie expoziţia artiştilor Hunyadi Mária şi Hunyadi László, care cuprinde o selecţia din opera a doi soţi, prezentând modul în care doi artişti se inspiră, se influenţează reciproc şi lucrează împreună în armonie, completându-se. „Ţesătoarea şi cioplitorul de imagini”, cum sunt numiţi în titlul unui articol, îşi transpun ideile şi gândurile în forme tăcute. Idei şi gânduri care nu se pot exprima prin cuvinte, mesaje care se pot sesiza doar prin văz.

Expoziţia este vernisată de academicianul Mircia Dumitrescu, grafician, pictor şi sculptor, şi de lect. univ. dr. Ana Maria Orbán, artist textilist.

Hunyadi Mária s-a născut în 1945, la Lupeni. După doi ani de studii la Universitatea de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, se mută la Universitatea de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj, absolvind cursurile universitare în 1971. Din acest an până la pensionare este profesor la Liceul de Arte din Târgu Mureş. Tapiseriile sale sunt lucrate cu tehnică orientală şi norvegiană de înnodare. Este o prezenţă permanentă în expoziţiile de grup, dar a avut şi numeroase expoziţii individuale. Numeroşi elevi ai săi au devenit artişti plastici de succes.

Hunyadi László s-a născut la Dâmbău, în anul 1933. A absolvit Liceul de Arte din Târgu Mureş, apoi a studiat sculptura la Universitatea de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj, avându-i ca profesori pe Bandi Dezső, Izsák Márton, Ion Irimescu, Kós András, Vetró Artúr şi Szervátiusz Jenő. Din 1959 a lucrat la Teatrul de Păpuşi, apoi la Liceul de Arte din Târgu Mureş, iar în anul 1978 devine liber-profesionist. Ciopleşte în lemn, lucrează în metal, creează obiecte de design şi bijuterii. Plachetele şi sculpturile sale în aer liber evocă personalităţi marcante ale culturii maghiare. În anul 2005 este distins de Academia Maghiară de Arte cu Premiul Koller, iar în anul 2009 i se conferă Premiul pentru Patrimoniul Maghiar şi titlul de cetăţean de onoare al Târgu-Mureşului.

Forme decorative de femeie, flexibile ca iedera, în cadre interesante, privesc de pe pereţi publicul. Sunt compoziţii figurative, executate după criterii vizuale, scopul evident al artistului fiind redarea conţinutului de idei, tălmăcirea mesajului. Dar, alături de naraţie, materia, frumuseţea materială au de asemenea un rol principal. În special în compoziţiile elegante, concepute prin tehnica de înnodat şi prin goblenul franţuzesc, pe suprafeţele ţesute cu migală şi pricepere adesea apărând accesorii de metal. … Creaţiile artistei Hunyadi Mária sunt caracterizate de forme plastice în relief, artista preferând culorile naturii.

Prin limbajul lor, lucrările în relief şi de plastică ale lui Hunyadi László sunt în totală armonie sonoră cu textilele expuse. … Reliefurile metalice sunt nişte obiecte de artă spiritualizate, cultice, în care este comprimată forţa primară. Măştile inspirate din tradiţia popoarelor exotice, măştile care alungă spiritele rele şi vasele zodiace cizelate cu precizia bijutierului sunt nişte „jocuri cu premii” în vasta operă a artistului, nişte picături care poartă în sine oceanul.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.