Picturile lui Gigi Becali vor fi înlăturate

În Dolj, la Maglavit, celebrul loc de pelerinaj din perioada interbelică, acolo unde ciobanului Petrache Lupu i s-a arătat Dumnezeu, s-a ridicat o mândră catedrală, după căderea regimului comunist. Printre cei care au contribuit la înfrumuseţarea sfântului lăcaş a fost şi patronul echipei Steaua, Gigi Becali. El a plătit un pictor bisericesc, Niţu Roman pe numele său, din Lugoj, judeţul Timiş, care a lucrat frescele din interiorul catedralei. În 2009, Gigi Becali era pictat pe votivul catedralei, în postură de ctitor, cu miniatura catedralei în mână. Acum, după mai mult de trei ani de atunci, picturile vor fi înlăturate, deoarece planurile picturilor nu au trecut prin analiza Comisiei pentru pictură a Patriarhiei. Lucrările stagnează, dar ele vor fi reluate atunci când vor fi bani şi vreme mai bună. Sau, cum spune maica Maria, stareţa mănăstirii Maglavit, “când o vrea Maica Domnului, atunci se va face!”.

StareţaMănăstirii Maglavit, maica Maria, a povestit pentru cotidianul.ro de ce s-a ajuns la situaţia ca lucrarea, destul de scumpă, pe care a plătit-o Gigi Becali să fie înlocuită: “Eu nu l-am cunoscut pe domnul Becali şi nu ştiu foarte multe, pentru că sunt aici din iunie 2010, am venit de la mănăstirea Strâmba.

Domnul Becali n-a mai participat cu nimic, pentru că au fost nişte probleme atunci, cred că a fost mâhnit de anumite lucruri, cu pictorul pe care el l-a trimis. În primul rând, pictura nu s-a făcut cum trebuie, nici cu pictorul pe care l-a trimis domnul Becali, şi nici nu s-au făcut actele necesare care să treacă prin Comisia de pictură. Şi atunci, când e un lucru care nu e cum trebuie, nu iese nimic! Că, până la urmă, nu cred că a fost vorba de conflicte între oameni, în primul rând, ci cred că a fost lucru nebinecuvântat şi a ieşit cum a ieşit!”.

“Când o vrea Maica Domnului!”

Maica stareţă Maria crede doar în mila Maicii Domnului

Acum lucrările merg foarte greu, din lipsă de fonduri, astfel încât va mai trece destulă apă pe Dunăre până când mândra catedrală a mănăstirii va fi gata.

“S-a mers cu cerere la Comisia de pictură, se face pictură în frescă, cum este în mănăstirile din Moldova, şi mergem încetişor şi pe loc! Acum suntem pe loc! Dacă Maica Domnului vrea, pictură şi ce-o mai vrea pe-aici, atunci Ea o să trimită oamenii care să ajute mănăstirea!”, spune maica stareţă.

Petrache Lupu: “Dacă nu vă pocăiţi, din steaua mare care vine de la Răsărit va curge mult sânge pe pământul ăsta şi va fi foamete mare şi multă suferinţă.”

Maglavit ar fi rămas un sat uitat de lume dacă aici nu s-ar fi petrecut minunea întâlnirii ciobanului Petrache Lupu cu Dumnezeu. Comuna, situată la doar câţiva km de oraşul Calafat, a devenit cunoscută în ţară şi peste hotare după teofaniile (n.r. – apariţie sau manifestare a divinităţii în formă personală ori impersonală) ce au avut loc pe 31 mai 1935. Atunci, tânărul cioban Petre Lupu, la acel moment în vârstă de 28 de ani, s-a întânit cu Moşul, aşa cum îi spunea el lui Dumnezeu. Evenimentul a mai avut loc de două ori, până când ciobanul s-a hotărât să-i spună preotului satului. Imediat după ce săvârşirea întâlnirilor divine a avut loc, Maglavitul a devenit în loc intens vizitat de credincioşi, de capi ai Bisericii Ortodoxe şi de jurnalişti. Conform estimărilor vremii, în decurs de doi ani, Maglavit şi locul numit de localnici „La buturugi”, unde Lupu s-a întâlnit cu Dumnezeu, a fost vizitat de peste două milioane de oameni.

Petrache Lupu

Conducerea Bisericii Ortodoxe a dispus o cercetare, iar la solicitarea episcopului Vartolomeu, consilierul acestuia, preotul Cristescu, a redactat un amplu raport. În documentul respectiv este descrisă cu lux de amănunte prima teofanie a ciobanului Petrache. „Vineri, 31 Mai 1935, ciobanul Petrache Lupu ajunse în mijlocul zăvoiului, când un eveniment cu totul neaşteptat îi curmă gândurile şi îl opreşte în drum, umplându-i sufletul de frică şi de nedumerire. Un Moşneag bătrân, cu barbă albă şi lungă până la brâu şi cu mustăţile tot la fel, a cărui îmbrăcăminte, albă ca zăpada, formată din păr mătăsos şi frumos din cale afară, îi acoperea corpul până la degetele picioarelor, stând deasupra pământului ca la două palme, opreşte calea ciobanului Petrache Lupu zicându-i: «Să te duci să spui la lume, la părintele, la primărie şi la biserică, că dacă nu se pocăieşte lumea, dacă nu ţin sărbătorile, dacă nu se lasă de rele, dacă nu vin la biserică, dacă nu se apropie, atunci foc, atunci ne rupe (…)». Odată porunca dată, Moşneagul a dispărut urcându-se spre cer într-un nor pătrat”.

Aici odihneşte omul lui Dumnezeu

După 1989, Biserica Ortodoxă Română a decis, de comun acord cu familia lui Petrache Lupu, ca rămăşitele pământeşti ale acestuia să fie reînhumate într-un cavou amenajat pe locul unde, în urmă cu peste 70 de ani, ciobanul s-a întâlnit cu „Moşul”. Reînhumarea rămăşiţelor lui Petrache s-a făcut în 2009, înainte de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, când a fost o mare întâlnire a creştinilor ortodocşi.

Şi Becali a coborât din cer, dar cu elicopterul

Fresca de ctitor a lui Becali va dispărea

La locul teofaniilor, situat la mai puţin de doi kilometri de marginea Maglavitului, s-a ridicat o mănăstire. În perioada interbelică, lăcaşul catedralei a fost proiectat de arhitectul Patriarhiei, George Matei Cantacuzino, care a donat şi 40 de mii de cărămizi pentru construcţie. Colectarea de fonduri pentru catedrală a fost declanşată în 1935 de ziarul “Curentul”. În doar cinci luni s-au strâns peste 1.700.000 lei, sumă care reprezenta o mie de salarii medii la vremea respectivă. Din motive neclare, terminarea construcţiei a întârziat.

Odată cu venirea la putere a comuniştilor, obiectele bisericeşti au fost arse de preşedintele gospodăriei colective din sat, iar construcţiile de la locul teofaniilor au fost în mare parte distruse. Au supravieţuit doar pereţii bisericii.

După 1989 s-a reînceput construcţia mănăstirii. Printre cei care au contribuit la reconstrucţia bisericii se află şi patronul echipei Steaua, Gigi Becali. El a fost pictat şi pe tabloul votiv cu miniatura bisericii în mâini, acolo unde sunt puşi ctitorii, de către tânărul pictor bănăţean Niţu Roman, pe care Becali l-a tocmit. De hramul bisericii, Naşterea Maicii Domnului, Gigi Becali a sosit cu elicopterul. Apariţia stelistului-şef a creat o adevărată nebunie. Oamenii au abandonat slujba îmbulzindu-se în jurul lui pentru a se fotografia sau a primi ceva de pomană, ştiindu-se cât de generos este patronul Stelei.

Mii de ctitori anonimi

Măreaţa catedrală a mănăstirii Maglavit

Fostul stareţ al mănăstirii Maglavit, părintele Vladimir Dărângă, actualmente mare eclesiarh la Catedrala Sf. Dumitru din Craiova, ne-a povestit, în 2009, câte ceva despre cele întâmplate în 1935. Cât despre finalizarea lucrărilor la catedrala mănăstirii şi la aşezământul monahal, părintele Vladimir vorbea cam în acelaşi fel, în 2009, cum ne-a vorbit acum, după mai mult de trei ani de atunci, maica stareţă Maria: “Când vrea bunul Dumnezeu! Mulţi au contribuit, dar tot nu e de ajuns. Mulţi au venit şi au făcut promisiuni, dar nu au mai contribuit”. Astfel am aflat că Gigi Becali nu este unicul donator, deşi a fost pictat pe votiv ca el fiind ctitorul. Foiţele de aur pentru realizarea picturilor au fost cumpărate din banii comunităţii din Maglavit. Materialele de construcţii au fost donate de zeci de firme, iar cu diverse sume de bani au contribuit mii de oameni.

Dan Diaconescu este aşteptat la Maglavit

Pe uliţele comunei, oamenii, îmbrăcaţi sărăcăcios şi rebegiţi de vântul rece care trage dinspre Dunăre, nu prea ştiu cu cine să voteze, dar îl aşteaptă pe Dan Diaconescu să treacă şi pe la ei, să le mai îndulcească viaţa. “Păi, dacă vrea să pui ştampila pă Şuţa aia a lui (Maria Schutz, fostă pesedistă, candidata PP-DD în colegiul 4 Senat din Dolj, alături de Gelu Vişan, pentru deputăţie – n.n. ), atunci să sară şi el cu ceva, că uite, e sărăcie mare, n-avem de nici unele, nici bani, nici ţoale pe noi!”, zice nea Luică a lu’ Magraon, cu un nas ca un castravete între ochii mici cu care apreciază, profesionist, cam cât ai putea avea în portofel doar uitându-se la pantofii tăi.

Lelea Gica, înfăşurată-n multe cosondroace şi cu broboadă groasă pe cap, sare la el cu gura rea: “Taci, mă, Luică, al dreacu’ să fii, cu nasu’ tău de beţivan, Doamne, iartă-ne, că e Postul Crăciunului! Păi, n-a promis domnu’ Dan, bă, că ne dă douăj de mii de euro la fiecare, endeferent că-i mai prost sau că-i mai moţat?! Da’, auzi, bă Luică, ţie domnu’ Dan mai bine ţi-ar da-o pe Elodia, mă, să te-ncălzească la iarnă, la spate, ţapu’ dreacu’ ce eşti!”, râde cu răutate ţăranca.

Dincolo de glume, sărăcia lucie în care se zbat cei mai mulţi oameni din Maglavit, din sudul Doljului, l-ar cam lăsa dezbrăcat de portofel pe domnu’ Dan, preşedintele senzaţional al unui popor sărac şi lipsit de speranţe.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Marian Ghiteanu 46 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.