PNL se mută de la ALDE la PPE: o mişcare excelentă!

În viaţa politică, cursa politică pe termen lung seamănă în multe privinţe cu o cursă sportivă pe distanţe mari – am în minte o cursă de cai, de exemplu: pentru a trece în faţa adversarului, la curbe, trebuie să te muţi de pe culoarul tău pe culoarul adversarului.

În România pre-comunistă, cursa politică a fost dominată de partidele de centru-dreapta PNL şi PNŢ (acum, PNŢCD).

În România postdecembristă, cursa politică a demarat fraudulos, prin acapararea puterii de către FSN-ul condus de comunişti (Ion Iliescu, Silviu Brucan şi alţii) şi transformarea sa în partidul politic FSN (foştii comunişti au luat haine noi politice, de FSN-işti, ca şi foştii miliţieni, care au luat uniforme noi, de poliţişti etc.). Alegerile din Duminica Orbului din 20 mai 1990 au fost astfel câştigate detaşat de FSN şi de Ion Iliescu, în dauna partidelor istorice, dizolvate în anii 1947, 1948 de comunişti şi reînfiinţate în 1990 (PNŢCD, cu rădăcini în anul 1869, PNL, cu acest nume din 24 mai 1875, şi PSDR, cu rădăcini în anul 1893) şi a candidaţilor la Preşedinţie Ion Raţiu (PNŢCD) şi Radu Câmpeanu (PNL).

Am prezentat în detaliu:

– evoluţia politică a FSN şi a partidelor istorice în articolul nostru

şi  

– partidele politice europene, grupurile politice din Parlamentul European şi legătura strânsă între politica românească şi politica europeană în articolul nostru

Reamintim că:

În Uniunea Europeană (UE) există în prezent:

• 13 partide politice europene, dintre care primele trei mai importante sunt:

– Partidul Popular European (PPE) (European People’s Party (EPP)),

– Partidul Socialiştilor Europeni (PSE) (Party of European Socialists (PES)),

– Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) (Alliance of Liberals and Democratic Party for Europe (ALDE)) şi

• 7 grupuri politice, care îşi desfăşoară activitatea în Parlamentul European (PE), dintre care primele trei ca număr de deputaţi sunt:

– grupul PPE (EPP) – Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat),

– grupul S&D – Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din PE,

– grupul ALDE – Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa.

În primele patru legislaturi ale PE (1979-1989) au condus socialiştii, iar începând cu 1999 până acum, în 2014 (legislaturile 5-7), au condus popularii. Deci, lupta în Parlamentul European se dă în principal între populari şi socialişti, adică cei care conduc UE sunt popularii (grupul PPE) şi socialiştii (grupul S&D), în coaliţie.

Partidele istorice erau afiliate internaţional partidelor politice europene astfel: PNŢCD la populari (PPE, din 1987), PNL la liberali (ALDE), iar PSDR la socialişti (PSE).

După 1990, artizanii vieţii noastre politice s-au gândit cum să facă ca FSN-ul (comunist) să ocupe atât  culoarul socialist (stânga), cât şi culoarul popular (dreapta), pentru a se racorda la cele două curente principale ale puterii europene. Astfel,

– PNŢCD a fost scos treptat în afara scenei politice de pe culoarul popular,

– PSDR a fost înghiţit prin fuziune (ca să i se moştenească astfel titlul „nobiliar” de membru al socialiştilor europeni),

– PNL a fost lăsat în pace, culoarul liberal nefiind interesant pentru putere,

iar FSN (1990-1993) a urmat  traseul puterii, marcat de trandafiri (1 sau 3 ) şi 1 măr, divizându-se, ca să ocupe atât culoarul socialist, cât şi culoarul popular, astfel:

– FDSN (1992-1993), PDSR (1993-2001), PSD (2001) pe culoarul stâng (socialist)

– PD (1993-2007), PDL (2007) şi PMP(2014) pe culoarul drept (popular); PD a aderat la PPE în noiembrie 2006, cu toată opoziţia PNŢCD, cu acea ocazie schimbându-şi radical orientarea, de la social-democraţie la doctrina populară (deci a trecut de pe culoarul socialist pe culoarul popular al luptei politice!).

În legislatura 2009-2014, PE a avut 736 deputaţi, din care România a avut 33 de deputaţi (membri în PE).

În august 2012, de exemplu, distribuţia celor 33 de deputaţi români în PE era următoarea:

– 14 în grupul PPE (PDL cu 11 deputaţi, UDMR cu 3 deputaţi,  PNŢCD cu 0 deputaţi);

– 11 în grupul S&D (toţi de la PSD);

– 5 în grupul ALDE (toţi de la PNL);

– 3 neafiliaţi la niciun grup;

deci FSN-ul, prin urmaşii săi de stânga (PSD) şi de dreapta (PDL), a condus România în PE.

În urma alegerilor din 2012 (şi a migrărilor), distribuţia celor 33 de deputaţi români a fost următoarea:

– 14 în grupul PPE (PDL cu 9 deputaţi, UDMR cu 2 deputaţi, PNŢCD cu 1 deputat (Sebastian Bodu), PMP cu 1 deputat (Cristian Preda), 1 independent (L. Tokes));

– 11 în grupul S&D (PSD cu 10 deputaţi, PC cu 1 deputat (George Sabin Cutaş));

–  5 în grupul ALDE (toţi de la PNL);

–  0 în grupul ECR (Partidul Noua Republică);

–  3 neafiliaţi la niciun grup (1 de la PSD (A. Severin) şi 2 de la România Mare),

adică situaţia a rămas neschimbată.

În legislatura 2014-2019, PE va avea 751 deputaţi, din care România va avea 32 de deputaţi (membri în PE).

În urma alegerilor din UE pentru PE din 22-25 mai 2014, a câştigat tot PPE, urmat la mică distanţă de PSE, pe locul trei fiind partidul ALDE. Dar lupta politică în UE nu s-a terminat, urmează alegerea preşedintelui Comisiei Europene.

În România, în urma alegerilor pentru PE din 25 mai 2014 (tot Duminica Orbului !), distribuţia celor 32 locuri de deputat este următoarea:  alianţa PSD+PC+UNPR: 16, PNL: 6, PDL: 5, PMP: 2, UDMR: 2, Mircea Diaconu: 1. Deci tot FSN, prin urmaşii săi (PSD, PDL, PMP), a câştigat alegerile.

Dar, la acest moment, PDL are 5 deputaţi în grupul PPE (PNŢCD are iarăşi 0 deputaţi), pe când PNL are 6 deputaţi (deci mai mulţi), dar în grupul ALDE, iar PMP nu este încă afiliat: este momentul prielnic pentru acţiune, sesizat inteligent de către PNL – mutarea sa de la ALDE la PPE.

Propunerea de mutare făcută de Crin Antonescu, şi votată de conducerea PNL pe 26 mai 2014, are în vedere faptul că „Uniunea Europeană nu trebuie să fie condusă de un preşedinte socialist”.

În opinia noastră, schimbarea de către PNL a culoarului de alergare în cursa politică europeană are o semnificaţie uriaşă în cursa politică românească: PNL reuşeşte astfel să preia conducerea pe culoarul popular din mâna FSN-ului (PDL)! Este un cadou minunat oferit de actuala conducere PNL-ului, acum la împlinirea a 139 de ani de existenţă.

Trecerea PNL (partid de centru-dreapta) de la grupul ALDE (de centru) la grupul PPE (de centru şi centru-dreapta) nu afectează doctrinar partidul, dimpotrivă, este foarte potrivită. Partidul ALDE este supărat pe drept cuvânt de plecarea PNL, dar va înţelege situaţia în final. Aşa cum şi noi înţelegem acum mai bine plecarea PNL din alianţa USL.

Mişcarea PNL este în favoarea României democratice pe termen lung, aşa că trebuie aplaudată! Ne îndreptăm încet, dar sigur, spre normalitate!

Afrodita Iorgulescu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.