Mai multe personaje politice trimise în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în momente cu însemnătate electorală ori cu miză politică importantă, au fost achitate. Fie pentru că faptele lor nu erau prevăzute de legea penală, fie „fapta nu exista“, după cum și-au motivat verdictele instanțele care i-au achitat.
Și totuși, foștii factori decidenți s-au trezit cu carierele politice îngropate aproape definitv din cauza scandalurilor și a spectacolelor mediatice. Mulți dintre aceștia s-au îmbolnăvit de supărare. Alții s-au repliat și și-au folosit toate resursele rămase ca să se mențină pe funcțiile pentru care electoratul i-a trimis prin vot. Liderul PNL, Ludovic Orban, fostul său coleg de partid Dan Radu Rușanu, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, fostul președinte al Consiliului Județean Ialomița Silvian Ciupercă sunt câțiva politicieni din prima linie care au fost exonerați de către Înalta Curte de Casație și Justiție, de toate acuzațiile aduse de procurorii Laurei Codruța Kovesi. În ciuda acestor înfrângeri, procurorii DNA au mai instrumentat ulterior dosare privind același tip de fapte împotriva altor oameni politici.
Ludovic Orban, eliminat din cursa Capitalei
În plină campanie electorală pentru alegerile locale de la București din 2016, actualul lider al PNL, Ludovic Orban, s-a trezit cu acuzații grave atârnate de gât. Cu un dosar constituit în baza unui denunț formulat de afaceristul Tiberiu Urdăreanu, patronul UTI, candidatul desemnat de PNL pentru cursa pentru Primăria Capitalei a fost scos din joc. Orban a fost acuzat că și-a folosit influența politică în scopul obținerii de foloase necuvenite. Urdăreanu a spus că deputatul PNL i-ar fi solicitat sprijin financiar pentru campania electorală la Primăria Bucureștiului. În rechizitoriul întocmit, DNA scrie că Ludovic Orban i-a pretins lui Urdăreanu, în ziua de 20 martie 2016, suma de 50.000 de euro cash. Tot procurorii susțin că Urdăreanu a acceptat să plătească toți banii. Drept consecință, actualul șef al PNL a renunțat la cursa electorală, cât și la toate funcțiile politice deținute în PNL. Mai mult, acesta nu a mai încăput nici pe lista PNL pentru alegerile parlamentare de la finele lui 2016. Orban a fost achitat atât pe fond, cât și la recurs, pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție, în complet de 5 judecători, a constatat că faptele de care liberalul a fost acuzat de DNA și executat politic nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală.
Rușanu a chemat statul la CEDO
„Cazul Orban“ nu este o situație singulară. Colegul său de partid Dan Radu Rușanu a fost achitat tot pentru că fapta identificată de DNA în privința sa nu exista. Rușanu a fost și el acuzat că și-a folosit autoritatea sau influența, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Rușanu a fost arestat în 2013, la cererea DNA, chiar din funcția de președinte al Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), încarcerat patru luni în arest preventiv și alte trei luni în arest la domiciliu. Printre acuzațiile aduse se numără şi „folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite“. În data de 28 iulie 2017, Dan Radu Rușanu a fost achitat definitiv de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru că „fapta nu există“. Rușanu a dat statul în judecată la CEDO.
Șeful CJ Ialomița, terminat de DNA, achitat de instanță
Cariera politică a fostului președintele PSD al Consiliului Județean Ialomița Silvian Ciupercă a fost îngropată definitiv. Trimis în judecată tot pentru folosirea influenţei, magistrații au dispus ulterior achitarea lui Ciupercă, pe motiv că fapta nu există sau că fapta nu este prevăzută de legea penală. Pe 1 iulie 2015, procurorii DNA au decis să-l trimită în judecată pe președintele PSD al Consiliului Județean Ialomița. Ciupercă a fost acuzat de „folosire a influenței și a autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite.“ Mai exact, procurorii susțineau că Silvian Ciupercă și-a folosit această influență, în luna ianuarie 2014, în scopul asigurării pentru o anumită persoană a postului de manager al Spitalului Județean Ialomița. Ca și în cazul lui Dan Radu Rușanu, Ciupercă a fost arestat preventiv. Peste două luni și-a petrecut acesta în spatele gratiilor, după care i s-a impus controlul judiciar. Într-un final, magistrații Tribunalului București l-au achitat pe motiv că „fapta nu există“ sau „fapta nu este prevăzută de legea penală“.
Cariera Olguței, pusă sub semnul întrebării
Fostul primar al Craiovei Lia Olguța Vasilescu a avut de-a face, tot în campania electorală pentru alegerile locale din vara lui 2016, cu același procuror care l-a scos din cursa pentru Primăria Capitalei pe Ludovic Orban. Actuala șefă de la ministerul Muncii a fost scoasă în cătușe din sediul DNA și dusă în arestul Poliției Capitalei pentru o noapte. Ulterior, judecătorii au respins cererea DNA de arestare preventivă a acesteia. În dosarul Olguței Vasilescu nu există nici în prezent vreo decizie definitivă a instanței, pe fond, pentru că nu este clară situția dosarului. Pe 30 martie 2016, ministrul Muncii a fost reținut pentru luare de mită, folosirea autorității sau a influenței în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și spălare de bani. Pe 19 iunie 2016, dosarul, bazat pe niște denunțuri și pe niște interceptări ambientale, a fost trimis în judecată. Acuzațiile DNA vizează faptul că, în cursul lui 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru Primăria Craiovei, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de Lia Olguța Vasilescu să efectueze diverse sponsorizări. Aceasta ar fi primit de la un om de afaceri 50.000 de euro. Apoi, ar fi cerut și materiale electorale de 10.000 de euro și ar fi solicitat și o mită de 568.291,37 de lei, constituind din materiale de construcţii necesare pentru renovarea fațadelor unor blocuri din centrul Craiovei. Rechizitoriul a fost făcut praf de către judecătorii care au restituit dosarul la DNA pentru neregularitatea actului de sesizare a instanţei.
Justificările oferite de DNA
„Nu ne alegem dosarele. Avem obligația să investigăm toate faptele de corupție la nivel înalt despre care suntem sesizați și asta facem. Procurorii nu au normă de rechizitorii, ei trebuie să stabilească adevărul judiciar pe bază de probe. Se dispune trimiterea în judecată atunci când aceste fapte penale sunt dovedite“, a declarat procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, la bilanțul activității DNA pentru 2017. Și totuși, Kovesi a vorbit în discursul său și despre achitarea a 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea.
Achitati pt. probe insuficiente , nu pt. ca sunt nevinovati ! a fost confiscate averea cuiva …desi averile lor nu pot fi justuficate ? De fapt , despre avere nici unul nu sufla o vorbulita …sau despre legea confiscatii averilor nejustificate ( dar aceasta nu face parte din ” reforma justitiei ” ) !
Daca acuzatii sunt nevinovati, sa ceara ca sedintele de judecata sa fie filmate si sa poata fi accesate pe internet, ca sa vedem si noi („bizonii”) cat de „injuste” sunt acuzatiile si cat de „drepte” sunt verdictele! De ce sa se judece „cu usile inchise”? Bartolomeu