Cum și-au împărțit președinții României sesizările la CCR

Preşedinţii României au formulat, în perioada 1992-2018, 80 de sesizări în cadrul controlului constituţionalităţii legilor înainte de promulgare, aproape jumătate dintre acestea fiind transmise de la începutul anului 2018.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Curţii Constituţionale a României (CCR), preşedintele a formulat, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie, 37 de sesizări în cadrul controlului constituţionalităţii legilor înainte de promulgare. Klaus Iohannis a mai transmis la CCR două sesizări în 2017, trei în 2016 şi patru în 2015.

Din statisticile CCR mai reiese că preşedintele Traian Băsescu a formulat între 2005 şi 2014 un număr total de 31 de sesizări în cadrul controlului constituţionalităţii legilor înainte de promulgare, potrivit agerpres.ro.

Câte o singură sesizare a ajuns la CCR anii 1999, 2001 şi 2004, în timp ce în perioada 1992-1998, dar şi în anii 2000, 2002 şi 2003, nu s-a înregistrat nicio sesizare.

CCR a avut de soluţionat, de la înfiinţare până la 31 iulie 2018, un număr total de 404 sesizări în cadrul controlului constituţionalităţii legilor înainte de promulgare. Pe lângă cele 80 de sesizări ale preşedinţilor României, 30 au fost trimise de Guvern, 32 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trei de Avocatul Poporului şi restul de deputaţi sau senatori.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

1 Comentariu

  1. Caricatura asta de om in Dealul Cotrocenilor poate sa faca ceva moderabil pe sesizarile sale la Curtea Constitutionala ! Un penibil, o natiune conlocuitoare penibila !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.