Scrisoarile lui Iohannis. Forța de răspuns a NATO poate intra în România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare

UPDATE Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au luat act, miercuri, de scrisoarea preşedintelui Iohannis prin care Parlamentul este informat că forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024.

„Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice in politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea preşedintelui Ioahnnis transmisă Parlamentului.

Potrivit documentului citat, „în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.

„În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de Răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, îin cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”, se detaliază în scrisoare.

Iohannis evidenţiază că „pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore – a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de Răspuns a NATO pe teritoriul naţional”.

„În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (…) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii si/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului apărării naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare.

Documentul va fi inclus pe ordinea de zi a următorului plen comun, pentru informarea Parlamentului.

Armata română, o nouă misiune peste graniță

Armata României va participa la asigurarea securității statelor din Golful Guineei. Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au transmis, miercuri, Comisiilor reunite de apărare scrisoarea lui Klaus Iohannis prin care președintele informează Parlamentul despre participarea Armatei României la Iniţiativa de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024.

„În condiţiile degradării situaţiei de securitate din Sahel şi a riscului de extindere a instabilităţii în regiunea Africii de Vest, concomitent cu creşterea relevanţei strategice a Golfului Guineei, Consiliul Uniunii Europene a decis înfiinţarea, la Bruxelles, începând cu 01.01.2024, a unei structuri strategice de stat major, destinată creării cadrului necesar începerii misiunii şi coordonării acestei misiuni cu autorităţile statelor vest-africane. Obiectivul strategic al acestei misiuni este dezvoltarea de capabilităţi adecvate ale forţelor de securitate din Coasta de Fildeş, Ghana, Togo şi Benin, care să permită un răspuns eficient al acestora împotriva ameninţărilor generate de prezenţa grupărilor teroriste în regiune, având la bază o structură cu o amprentă terestră redusă, flexibilă şi modulară, militaro-civilă”, se arată în scrisoarea transmisă Parlamentului.

Iohannis spune că „prin participarea Armatei României la această misiune se urmăreşte consolidarea profilului de stat membru, asigurarea securităţii şi creşterea rolului global al Uniunii Europene în sprijinul statelor din Golful Guineei, corespunzător nivelului superior de ambiţie al ţării noastre în raport cu continentul african”.

„În acest context, în conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi ale Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările şi modificările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, informez Parlamentul României că am aprobat participarea Armatei României la Iniţiativa de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024”, se mai arată în documentul semnat de preşedintele Iohannis.

Fondurile financiare necesare participării Armatei României la Iniţiativa de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale în anul 2024.

Scrisoarea va fi inclusă pe ordinea de zi a următorului plen reunit al Parlamentului.

De asemenea,