Rectificarea bugetară: Ministerele care pierd și cele care câștigă

UPDATE. Rectificarea bugetară gândită de Florin Cîțu prevede un deficit bugetar de 4,3% pentru acest an, comparativ cu 2,7% cât era estimat de vechiul guvern Dăncilă.

Educația, Transporturile, Internele și Agricultura se numără printre ministerele care pierd bani.

Cine câștigă

Ministerul Muncii și Justiției Sociale: +3.982,3 milioane lei

Ministerul Sănătății: +2.898,9 milioane lei

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +1.763,7 milioane lei

Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +388,3 milioane lei

Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: +299,0 milioane lei

Ministerul Finanțelor Publice: +236,0 milioane lei per sold.

Cine pierde

Ministerul Educației Naționale: -2.080,0 milioane lei

Ministerul Afacerilor Interne: -1.187,8 milioane lei

Ministerul Transporturilor: -1.084,2 milioane lei

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: -1.065,9 milioane lei

Ministerul Fondurilor Europene: -302,3 milioane lei

Secretariatul General al Guvernului: -227,5 milioane lei

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: -110,9 milioane lei.

Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18.356,9 milioane lei, din care 10.488,2 milioane lei influențe ale veniturilor din economia internă și 7.868,7 milioane lei influențe din venituri din fonduri externe nerambursabile, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.090,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16.266,3 milioane lei. Deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2019, se diminuează, pe sold, cu suma de 14.522,3 milioane lei. Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:
– Impozit pe profit: -349,0 milioane lei. Influența negativă se datorează evoluției încasărilor din impozitul pe profit al agenților economici, care a înregistrat o decelerare a creșterii în ultimele luni (de la 11% în primele șapte luni ale anului la 2% în ultimele 3 luni). Impozitul pe profit al băncilor comerciale are o contribuție pozitivă înregistrând o creștere de 77% în primele zece luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
– Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -446,8 milioane lei. Influența este aferentă impozitului pe venitul microîntreprinderilor, în condițiile suplimentării programului anual cu 500 milioane lei (reprezentând venituri suplimentare din îmbunătățirea colectării).
– Impozit pe venit : -524,5 milioane lei. Influența se datorează în principal diferenței dintre indicatorii realizați ai pieței forței de muncă 14,8% ( ianuarie-septembrie 2019/2018 efectivul salariaților din economie a crescut cu 1,1% iar câștigul salarial mediu brut a crescut cu 13,6%) și estimarea inițială de 18,6% de la elaborarea proiecției veniturilor din cadrul legii bugetare anuale.
– Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice: +108,6 milioane lei ca urmare a încasărilor adiționale aferente impozitului pe veniturile realizate de persoanele nerezidente;
– Taxa pe valoarea adăugată: -3.444,6 milioane lei, în principal ca urmare a nerealizării veniturilor suplimentare din îmbunătățirea colectării, inclusiv efectele măsurii de restructurare financiară. Totodată, comparativ cu ultimele două luni ale anului 2018, se are în vedere accelerarea procesului de rambursare TVA restante către companii, măsură ce are în vedere asigurarea deblocării fluxurilor de numerar, reintroducerea banilor în circuitul economic și diminuarea riscului generării de sarcini suplimentare pe seama operatorilor economici din lanțurile de tranzacționare, precum și respectarea principiului neutralității fiscale;
– Accize: -373,9 milioane lei, ca urmare a nerealizării veniturilor suplimentare din reducerea evaziunii fiscale (500 milioane lei);
– Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: -2.464,1 milioane lei, ca urmare a neaprobării în anul 2019 a calendarului licitației privind vânzarea licențelor de tip 5G (-2.400,0 milioane lei);
– Contribuții de asigurări sociale: -211,4 milioane lei, ca urmare a evoluției încasărilor contribuției asiguratorie în muncă și a contribuției individuale la bugetul de stat datorată de personalul reglementat prin Legea privind pensiile militare de stat nr.223/2015, cu modificările și completările ulterioare;
– Venituri nefiscale: -1.016,7 milioane lei, în condițiile menținerii programului de încasare, până la sfârșitul anului, a veniturilor din dividende de la societăți și companii naționale precum și de la regii autonome reglementate prin OUG nr.114/2018. Influența negativă se datorează evoluției încasărilor și a nerealizării încasării veniturilor suplimentare din valorificarea bunurilor confiscate (650 milioane lei);
– Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -4.494,1 milioane lei având în vedere gradul redus de execuție a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile pe primele 10 luni ale anului 2019;
– Alte sume primite de la UE pentru programe operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență: -1.800,0 milioane lei, sume cheltuite de la bugetul de stat în perioada 2014-2019 din Programul Național de Dezvoltare Locală prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și care urmau să fie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), prin aplicarea mecanismului privind abordarea retrospectivă a cheltuielilor. Etapele pentru punerea în aplicare a acestui mecanism nu pot fi parcurse până la sfârșitul anului 2019, ceea ce are ca efect neîncasarea sumei de 1.800 milioane lei estimată la prima rectificare până la sfârșitul acestui an.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2019, se majorează, pe sold, cu suma de 3.450,8 milioane lei. Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:
– Cheltuielile de personal se diminuează cu 75,1 milioane lei;
– Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 4,1 milioane lei;
– Cheltuielile cu dobânzile se diminuează cu 449,5 milioane lei, în principal datorită condițiilor favorabile de pe piețele financiare interne și externe pe parcursul anului 2019 care au creat condițiile ca emisiunile de titluri de stat să fie redeschise la randamente mai reduse comparativ cu cuponul emisiunii. Astfel, au fost încasate prime mai mari de emisiune care s-au reflectat în diminuarea cheltuielilor cu dobânzile estimate inițial pentru anul 2019.
– Cheltuielile cu subvențiile se diminuează cu 144,4 milioane lei;
– Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 6.521,2 milioane lei, în principal, pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat și bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, precum și 1.800 milioane lei sume alocate pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală;
– Alte transferuri se majorează cu 590,3 milioane lei, în principal pentru finanțarea proiectelor din Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii START-UP NATION România și pentru finalizarea proiectelor ISPA din domeniul transporturilor;
– Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 2.199,6 milioane lei, din care 2.000 milioane lei sunt alocate Ministerului Muncii și Justiției Sociale pentru plata până la finele anului a drepturilor de asistență socială (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului etc);
– Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 5.667,3 milioane lei, ca urmare a execuției pe primele zece luni ale anului precum și a estimărilor de plăți până la sfârșitul anului. Reducerea s-a realizat la propunerea ordonatorilor principali de credite;
– Alte cheltuieli se majorează cu 301,0 milioane lei, în principal, pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare;
– Fondurile de rezervă se majorează cu 650,0 milioane lei;
– Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 165,6 milioane lei;
– Cheltuielile de capital scad cu 193,1 milioane lei;
– Rambursări de credite externe și interne se diminuează cu 105,0 milioane lei.
Influențele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel:

Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune diminuarea veniturilor bugetare rezultată din:
– nerealizarea în totalitate veniturilor suplimentare din intensificarea acțiunilor de îmbunătățire a colectării și reducerii evaziunii fiscale incluse în programul anual, precum și datorită accelerării procesului de rambursare TVA restante către companii. Menționăm că în bugetul inițial în cadrul proiecției veniturilor au fost estimate încasări suplimentare de 7 miliarde lei, din care 6 miliarde lei reprezintă TVA și accize 1 miliard lei;
– neconcretizarea în anul 2019 a încasărilor din vânzarea licențelor de tip 5G (prin neaprobarea în anul 2019 a calendarului licitației) și lipsa efectelor de runda a doua generate în economie de aplicarea mecanismului de restructurare a obligațiilor bugetare instituit de Ordonanța Guvernului nr.6/2019 privind instituirea unor facilități fiscal;
– neîncasarea sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 având în vedere gradul redus de execuție a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile pe primele 10 luni ale anului 2019;
– neîncasarea sumei de 1.800 milioane lei estimată la prima rectificare până la sfârșitul acestui an reprezentând proiecte finanțate din Programul Național de Dezvoltare Locală prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și care urmau să fie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), prin aplicarea mecanismului privind abordarea retrospectivă a cheltuielilor.
– menținerea programului inițial al veniturilor din dividende de la societăți și companii naționale precum și de la regii autonome.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.