Reinterpretare şi revalorizare

Expoziţia „Delir controlat“ a artistului Tudor Banuş la Viena

„Tudor Banuş are două calităţi care sunt rar reunite în aceeaşi persoană: talentul şi intelectul. E capabil să satisfacă în acelaşi timp şi exigenţa estetică şi pe cea intelectuală. E un foarte important artist contemporan”, apreciază The New York Times.

Institutul Cultural Român de la Viena şi FIVE PLUS Art Gallery din Viena prezintă la sediile lor, până pe 27 aprilie, expoziţia Delir controlat, semnată de Tudor Banuş. Vor fi expuse lucrări din diferite perioade de lucru ale artistului, publicații a căror ilustrație a fost realizată de acesta şi albume precum Tudor Banuş – Parc(o)urs (Editura Institutului Cultural Român, 2010) sau Tudor Banuș – Retrospectivă (albumul expoziţiei organizate în perioada 17 noiembrie 2017 – 1 martie 2018, la Muzeul de Artă Timișoara).

„Tudor Banuş desenează / pictează ceea ce vede ochiul său interior – adică viziuni. Obiectele şi fiinţele, puternic anamorfizate şi scăldate în nebuloasa de culoare a altei lumi, se află într-o perpetuă metamorfoză, care şterge demarcaţiile dintre organic şi anorganic, ori pe acelea dintre regnuri. În universal său, deviza manierismului etern şi atemporal, şi anume că orice se poate transforma în orice, primeşte o confirmare deplină şi neliniştitoate. Cerebral şi antinatural, cu o tehnică migăloasă de vechi maestro, Tudor Banuş realizează, inspirat şi uluitor, un phantastikon de o neliniştitoare frumuseţe”; scrie Marta Petreu în albumul Tudor Banuş – Parc(o)urs, Editura Institutului Cultural Român, 2010.

Tudor Banuş s-a născut pe 8 iulie 1947 la Bucureşti. A absolvit în 1971 Institutul de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din București, iar în 1972 s-a stabilit la Paris, unde a studiat tehnicile picturii în ulei şi gravurii la Facultatea de Belle-Arte. În 1975 a vernisat prima expoziţie personală, la Galeria Shakespeare & Co de lângă Catedrala Nôtre-Dame, urmată, de-a lungul timpului, de aproximativ 70 de expoziţii personale la Paris, Bruxelles, Londra, München, Hamburg, Viena, Geneva, Basel, New York etc. A ilustrat peste 25 de cărţi de autori celebri printre care Jules Verne, Fraţii Grimm, Thomas Jefferson, Jack London, Didier Decoin şi Doris Lessing. În 1979 a obţinut Premiul pentru cea mai frumoasă carte pentru tineret cu Muzicanţii din Bremen de Fraţii Grimm. În 2004, Ministerul Culturii i-a decernat Premiul Naţional pentru ilustraţiile cărţii Enciclopedia Zmeilor de Mircea Cărtărescu. A fost colaborator la publicaţii precum Le Monde, Die Zeit, The New York Times, L’Express, Le Point, Marianne, Business Tokyo, Figaro Magazine.

Expoziţie de grup “Plotting the Path” la Berlin

Programul 2018 al Galeriei Institutului Cultural Român din Berlin continuă cu expoziția de grup Plotting the Path, curatoriată de Ioana Marinescu, reunind lucrări realizate de artiștii George Anghelescu, Adrian Preda, Lea Rasovszky și Ștefan Ungureanu. Expoziția poate fi vizitată în perioada 12 aprilie – 23 mai 2018. Galeria ICR Berlin găzduiește pe data de 27 aprilie și un artist talk, la care vor participa curatoarea și cei patru artiști.

Anghelescu, Preda, Rasovszky, Ungureanu sunt un grup de tineri artiști care poartă germenii unei noi generații, diferită ca formă și intenție de predecesorii modelați de formatul anilor 2000.

Expoziția constă într-o selecție de lucrări ale ultimilor ani, reprezentative pentru opera lor, dar și pentru cele mai recente proiecte expoziționale și teoretice pe care le-au dezvoltat. Cei patru încep o carieră activă după 2010, care înseamnă și finalizarea studiilor și asumarea statutului de tineri artiști. De atunci și până acum, Anghelescu, Preda, Rasovszky și Ungureanu au strâns un corpus de opere semnificative, care se reflectă într-o serie de cărți de artist.

Cu ocazia vernisajului de pe 12 aprilie va avea loc și lansarea cărților de artist – George Anghelescu Dulce et Decorum (coord. Valentina Iancu, Ed. Vellant, București, 2015); Adrian Preda Weyd– (coord. Mihaela Cîrjan, Ed. Vellant, București, 2016); Lea Rasovszky Dig the Inbetween (autori Lea Rasovszky și Diana Marincu,  Ed. Vellant, București, 2016); Ștefan Ungureanu Ant Generated Future (coord. Ioana Marinescu, Ed. Pandora M, București, 2017).

Publicul prezent la expoziție va avea astfel ocazia să se familiarizeze atât cu lucrările expuse, cât și cu lucrări mai vechi sau texte critice care însoțesc cărțile de artist.

George Anghelescu (n. 1985) pornește dinspre propria imagie a sinelui reflectată în operele sale, uneori apelând în mod nedisimulat la autoportret și continuând cu reflexii ale lumii în care trăim și ale degradării constante care se produce asupra ei. Imaginilie sale reprezintă colaje mentale, care capătă o identitate vizuală, ale unor considerații antropologice, sociologice și geopolitice.

Adrian Preda (n. 1985). O temă centrală a artistului o constituie relația dintre om și celelalte specii, relație definitorie pentru dezvoltarea animalului uman, de la făurirea uneltelor și armelor de vânătoare până la manifestările spirituale și artistice. De asemenea, Preda explorează natura și cosmosul în sens extins, fiind interesat de tipare de creștere și evoluție.

Lea Rasovszky (n. 1986) “se folosește de clișeele vizuale specifice culturii pop, cu scopul de a devoala strălucirea lor morbidă și alterată și forța lor stătută, dar sfidătoare. În mod evident, cultura pop experimentează astăzi ceea ce se numește Melancholia of Glory, pentru a cita unul din tilurile Leei (2012)”.

Extras din eseul Lea Rasovszky si fantomele Culturii Pop, text de expoziție de Dr Jörg Scheller.

Ștefan Ungureanu (n. 1984) este preocupat de mecanica și dinamica unor lumi în expansiune, pentru care situl experimentului sau anthropocenul (influența activității umane asupra pământului, privită ca eră geologică) constituie subiecte de referință. Imaginarul său este compus dintr-un tip de artistic research cu caracter pseudo-științific, influențat de ideile lui Bruno Latour, Jordan Peterson  sau Robert Sapolsky.

Ioana Marinescu (n. 1988), istoric de artă și curator. În prezent urmează Școala Doctorală a Universității Naționale de Arte din București sub coordonarea prof. dr. Ruxandra Demetrescu, unde studiază biografia cuplurilor de artiști. Cel mai recent proiect de cercetare a fost coordonarea, redactarea de texte și curatorierea expoziției de la lansarea catalogului Ștefan Ungureanu Ant Generated Future (Ed. Pandora M, București, 2017).

Memorie continuă de Korniss Péter

Muzeul Național de Artă al României și Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti au plăcerea să vă invite sâmbătă, 14 aprilie, ora 12.00, la o vizită ghidată susținută de Radu Igazsag – regizor și fotograf, în expoziția Korniss Péter: Memorie continuă. Vizita își propune să introducă publicul în atmosfera fotografiei lui Korniss Péter prin obiectivul unui aparat vechi de peste 100 de ani. Vizitatorii vor descoperi astfel pașii ce stau la baza realizării unei fotografii reușite, cu ajutorul luminii, distanței și a motivului în sine, toate acestea utilizând un aparat vechi de mai bine de 100 de ani, „o camera portabilă, cu burduf, modernă acum un secol”, după cum ne mărturisește chiar fotograful.

„Sunt 10 ani de când încerc să retrăiesc experiența fotografierii de acum un veac. O cameră atent așezată în fața unui subiect ales. O imagine de multe ori regizată, de exemplu în cazul fotografiilor de grup. Fotograful știe ce și de ce fotografiază. Modele știu și ele și ne privesc, din fotografii, cu speranța “nemuriri” dobândite prin aceste imagini. O experiență retrăită cu ajutorul unei camere Kodak, model 1914, care funcționează ireproșabil. Vede totul, fără milă. O cameră călătoare prin “Secolul Kodak”, afirmă Radu Igazsag.

Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Cluj, Radu Igazsag a devenit o figură proeminentă a „generaţiei ’80”, diversificând spectaculos temele şi tehnicile filmului de animaţie din România. A debutat alături de colegii săi de generaţie Zeno Bogdănescu şi Olimpiu Bandalac cu filmul Caligrafie (1982) şi a cucerit recunoaşterea internaţională graţie premiului obţinut în 1985 la prestigiosul festival de la Hiroshima, pentru Fotografii de familie (1983). Următorul său film, Tocirea (1985), traducere în imagini a poemului omonim de Nichita Stănescu, a fost interzis, fiind prezentat publicului abia în 1990. A mai regizat Nuca şi zidul, La o barieră şi Boborul (2004), originală adaptare a schiţei lui I. L. Caragiale.

Expoziţia Korniss Péter: Memorie continuă, deschisă până în 7 mai, prezintă o selecție de treizeci și șapte de fotografii realizate începând din anii 1960 – 1970 în satele româneşti, slovace şi maghiare, până la cea mai recentă serie reprezentând femeile din Sic (jud. Cluj).

Personalitate marcantă a artei fotografice maghiare, Korniss Péter (n. Cluj, 1937) a creat una dintre cele mai bogate opere fotografice din Ungaria. A dobândit recunoaştere internațională ca artist fotograf documentarist, imortalizând cu precădere viaţa şi cultura ţărănească din Europa de Est, tema predilectă a întregii sale opere. Artistul este de altfel primul fotograf maghiar în viaţă căruia Galeria Națională Ungară i-a consacrat în 2017 o expoziţie aniversară de anvergură, semn al recunoașterii unei opere deosebit de valoroase.

Picturi în ulei de Dragoș Bădiță, la Stockholm

Sediul ICR Stockholm va găzdui în perioada 13 – 20 Aprilie 2018 prima expoziţie personală a artistului Dragoș Bădiță în Suedia. Expoziţia, intitulată Tip of the Iris, constă într-o serie de picturi realizate în ultimii doi ani care, pornind de la interesul fenomenologic al artistului pentru percepția vizuală, explorează procesele fizice, biologice și mentale care merg împreună în generarea lumii văzute, însoțite de o lucrare video.

Expoziţia constă într-o serie de picturi de ulei pe hârtie, fiind o selecţie din seria Meditation on perception(Meditaţie asupra percepţiei)

Dragoș Bădiță (n. 1987, Horezu, România) a absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, lucrează și locuiește în Cluj-Napoca și București. Practica lui este alimentată de fragmente din cotidian, momente trăite, încărcate de teme și stări de spirit existențiale sau uneori mistice.

A participat la expoziții în România, Danemarca, Germania, Marea Britanie, Grecia, Spania. Expoziții personale: Pilot/Cluj, RO (2018), Galeria Anca Poterașu/București, RO, (2017), Lateral ArtSpace/ Cluj, RO (2012, 2013), Galeria Ivan/ București, RO (2009, 2011).

Expoziții de grup: Bienala ArtEncounters/ Timișoara, RO (2017), Pilot/ Cluj, RO (2017), National Portrait Gallery/ Londra, UK (2015), Salonul de Proiecte/ București, RO (2014), Galeria Larmi/ Copenhaga, DK (2013), Kunstverein Tiergarten/ Galerie Nord, Berlin, DE (2013), Institutul Cultural Român/ Londra, UK (2011).

Începând cu anul 2012, împreună cu Cristina Curcan și Lucian Indrei, Dragoș Bădiță coordonează Lateral ArtSpace, un spațiu de proiecte care expune artiști tineri și emergenți.

În perioada 12 – 15 aprilie 2018, Lateral ArtSpace participă, cu sprijinul ICR Stockholm, la Supermarket 2018 Independent Art Fair din Stockholm, cu o expoziție de grup, prezentând lucrări ale artiștilor Dragoș Bădiță, Dan Beudean, Lucian Indrei, Mirela Moscu, Musz.

„Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la Încoronarea Suveranilor României Mari”, la Riga, Vilnius şi Istanbul

Proiectul se înscrie în seria de evenimente dedicate Marii Uniri

Muzeul Național Cotroceni și Ambasada României în Republica Lituania şi Republica Letonia  a vernisat ieri, în incinta Art Nouveau Museum din Riga, vernisajul expoziției „Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la Încoronarea Suveranilor României Mari”, un proiect foto-documentar dedicat Centenarului Desăvârșirii Unității Naționale.

Expoziția prezintă în imagini rolul Familiei Regale Ferdinand și Maria atât în actele decizionale, cât și în acțiuni privind, pe de o parte, participarea armată a României în Primul Război Mondial, iar pe de altă parte, realizarea idealului național al Unirii, cu recunoașterea din partea marilor puteri europene.

Din dorința de a oferi unui public cât mai numeros posibilitatea să se bucure de aceste fotografii inedite din patrimoniul Muzeului Naţional Cotroceni, care surprind întoarcerea suveranilor la București, dar și ceremonia de încoronare de la Alba Iulia, expoziția va fi prezentată și la Vilnius, vernisajul urmând să aibă loc astăzi, la ora 18.00, la sediul Ambasadei României în Republica Lituania.

Expoziţia poate fi vizitată la Vilnius, în perioada 13 aprilie-30 aprilie 2018, în sediul Ambasadei României.

De la începutul anului, proiectul expoziţional  Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la Încoronarea Suveranilor României Mari a fost prezentat în Chişinău, Iaşi, Braşov şi Galaţi, urmând să fie itinerat în alte oraşe precum Istanbul, Veneţia, Düsseldorf.

Vernisajul va avea loc pe 19 aprilie, de la ora 19.30, la sediul ICR Istanbul. Proiectul se înscrie în seria de evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri.

Fotografiile prezentate în expoziția de la Istanbul înfățișează imagini ale Suveranilor Români în fruntea trupelor române şi aliate care defilează în Bucureştiul eliberat, portrete ale oamenilor politici şi a oamenilor simpli, martori la proclamarea Unirii în Alba-Iulia, precum şi prezenţa reprezentanţilor Aliaţilor la Încoronarea din 1922.

Expoziția de fotografii este concepută să scoată în evidență evenimentele prin care a fost celebrată Marea Unire, prezentând atât personalități istorice, cât și momente care au definit-o. În centrul acestei expoziţii se află manifestările desfăşurate în Bucureşti, capitala României Moderne eliberate de sub ocupaţia germană, şi în Alba Iulia, capitala simbolică a României Mari.

România istorică este sărbătorită la Alba-Iulia prin declararea Unirii Transilvaniei cu România în 1918 și prin Încoronarea Suveranilor în 1922. În același timp, reintrarea triumfală a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în București celebrează România Modernă, învingătoare în Marele Război.

Expoziția Marea Unire. De la victoria în primul război mondial la încoronarea suveranilor României Mari este structurată în două subteme: evenimentele organizate pe 1 decembrie 1918 la București și Alba Iulia și Încoronarea Suveranilor României Mari în 15 octombrie 1922.

Fotografiile incluse în expoziţie au fost selectate din fondul documentar deţinut de Muzeul Naţional Cotroceni, fiind realizate de fotografi faimoși din a doua jumătate a sec. al XIX-lea.

La evenimentul de la Istanbul va fi prezentă doamna dr. Mariana Lazăr, cercetător ştiinţific și istoric în cadrul Muzeului Național Cotroceni. Invitata ICR Istanbul este doctor în istorie, expert în Bunuri Arheologice şi Istorico-Documentare, cu preocupări în zona cercetare ştiinţifică fundamentală şi de muzeu, evaluare bunuri culturale, organizare expoziţii, organizare colocvii etc.

Dr. Mariana Lazăr are deja 3 cărţi publicate, 4 cataloage de expoziţii, numeroase studii şi articole cu subiecte de istoria şi patrimoniul Cotrocenilor, în contextul istoriei românilor, de genealogie, de istoria mentalităţilor etc.

Prin acest eveniment, ICR Istanbul marchează Centenarul Marii Uniri, promovează o filă din istoria României în rândul populației turce și își adaugă un plus de imagine în mediile locale.

Expoziție de fotografie „Adakale – Nesilde Nesile/ Adakaleh – de la o generație la alta”

Primele zile de aprilie au transformat sediul ICR Istanbul într-un tărâm de poveste, amintiri și nostalgie graţie expoziției de fotografie „Adakale – Nesilde Nesile/ Adakaleh – de la o generație la alta”, semnată de fotograful turc Bașak Balkan.

Locuitorii din Istanbul și turiștii sunt invitați, pe o perioadă de trei săptămâni, să intre în lumea captivantă a fotografiei. O serie de instantanee, adunate într-o expoziție inedită, care ilustrează fragmente din viața a trei-patru generații de familii turcești de pe insula Adakaleh. Fotografiile reflectă simbolic destinul locuitorilor fostei insule dunărene, viața de emigrant în Turcia, ajungând până în zilele noastre. Expoziția reactualizează trecutul şi îl refoloseşte în contexte noi reușind să creeze totodată un spaţiu de rememorare a unei experienţe de viaţă unice prin împărtășirea unor amintiri puse în comun.

Bașak Balkan este născută în anul 1956, în Istanbul și locuiește în orașul Edirne. După o carieră în învățământul universitar ea și-a descoperit pasiunea pentru fotografie și a participat la o serie de ateliere de specialitate din cadrul Asociației de Artă Fotografică din Edirne (EFOD – Edirne Fotoğraf Sanatı Derneği) și al Palatului de Artă Sille (SSS – Sille Sanat Sarayı) devenind una dintre membrele active ale acestora. Bașak Balkan a expus lucrări și s-a implicat în cadrul unor însemnate ateliere dintre care amintim: ”Time Lapse-Edirne” de Enver Şengül, „Black & White” de Kemal Ergin, “Trakya’da Kırsal Yaşam/ Viața rurală în regiunea Tracia” și „Fotografii panoramice” de Serdar Akyay. În prezent, Bașak Balkan urmează cursurile de fotografie stradală predate de renumitul fotograf turc Sadik Üçok.

Lucrările artistei ”Süpürgemin Telleri/ Fire de mături” (2013), ”Oniki İmam İçin / Doisprezece imami” (2014) și „İstasyon Berberi Cavit / Stația de tren Berberi Cavit” (2015) au înregistrat un real succes la competiția de artă fotografică „Cupa Sami Güner” din 2013, Bașak Balkan câștigând Cupa Sami Güner, ediția a 9-a.

În calitate de fotograf, Bașak Balkan  s-a alăturat multor expoziții colective de artă fotografică în Republica Turcia și în străinătate. Totodată, a participat la concursuri naționale și internaționale de fotografie unde a obținut numeroase premii importante.

Una dintre strategiile prioritare ale ICR Istanbul este dezvoltarea și aprofundarea relațiilor cu membrii comunității foștilor locuitori de pe Insula Ada Kaleh prin inițierea și derularea de evenimente culturale cu și pentru aceștia.

Un alt aspect major urmărit de ICR Istanbul îl reprezintă evocarea și conservarea în memoria colectivă a foștilor locuitori de pe Adakaleh a tradițiilor și obiceiurilor insulei de pe Dunăre și a populației de origine turcă, prin organizarea de expoziții, prelegeri, lansări de carte etc.

Organizarea unei expoziții de fotografie cu această temă este oportună în contextul interesului deosebit pe care îl manifestă Turcia față de istoria insulei Ada Kaleh, ICR Istanbul primind numeroase solicitări atât din partea foștilor insulari, cât și din partea populației locale pentru organizarea unui astfel de eveniment.

În cadrul expoziţiei sunt prezentate circa 30 de imagini, în format 50 x 70 cm, multe dintre ele inedite, tehnica utilizată de artist fiind fotografia și fotomontajul. Prin felul în care a fost structurată de autoare, expoziția reușește să redea o mică parte a vieții, în fotografii din trecutul și prezentul celor douăzeci și opt de foști locuitori ai insulei Adakaleh, împreună cu familiile lor. Cele douăzeci și opt de familii locuiesc în orașele Bursa, Gebze, Tuzla, Edirne și Istanbul.

Fotografiile de familie alb-negru provin din arhiva foto personală și sunt îmbinate cu unele actuale, realizate în decursul acestui an. Fiecare fotografie în parte este însoțită de povestea de viață, întinsă pe trei-patru generații, a membrilor fiecărei familii provenite de pe insula Adakaleh.

Un astfel de proiect are un aport deosebit în conservarea în conștiința comunității insularilor, dar și în spațiul public, a amintirilor despre insula unică de pe Dunăre. Se realizează, astfel, apropierea de comunitatea insularilor și de diaspora românească din Istanbul. Un alt punct important îl reprezintă sublinierea moștenirii culturale comune între România și Turcia, în contextul celebrării a 140 de ani de relații bilaterale între cele două țări.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.