Remus Borza, deputat, expert financiar, continuă să analizeze cele mai recente evoluții ale economiei și măsurilor guvernamentale. În partea a treia a interviului, Remus Borza vorbește despre independența și siguranța alimentară, despre cine și cum și-a bătut joc de resursele țării, impozitarea multinaționalelor, incapacitatea ANAF de a colecta veniturile bugetare și valoarea pilonului II de pensii.
În agricultură am consemnat producții record, dar importăm masiv. De ce?
Aveți dreptate. Este pentru prima dată după 1990 când am depășit 20 milioane de tone producție la cereale. Cu toate astea, importăm de peste 2,5 miliarde euro carne și produse din carne, lapte și lactate, cereale și produse de patiserie, fructe și legume. Este un sector care are un mare potențial de creștere. În primul rând, în zootehnie, în creșterea bovinelor, porcinelor și ovinelor. În egală măsură, pe lângă nevoia de investiții în infrastructură agricolă (irigații, centre de cercetare, mecanizare, ferme de creștere a animalelor) trebuie să combatem mai eficient evaziunea din agricultură, în special în comerțul cu produse agricole primare: cereale, legume, fructe.
Săptămâna trecută a venit în Parlament ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, să dea explicații, vis-a-vis și de această măsură oarecum controversată cel puțin, ca atare taxată de mediul de afaceri, această inițiativă a guvernului care se înscrie într-un lung șir de petarde, de fumigene sau de „bâlbe”, și mă refer la split TVA. Ei, da, este o realitate. Vorbim despre o evaziune foarte mare la TVA. În România, vorbim de 17 miliarde euro evaziune fiscală. Reprezintă 31% din bugetul României. Sigur, cea mai mare evaziune este la TVA, unde vorbim de 7,3 miliarde euro neîncasați la buget. Anul trecut, din 19 miliarde euro TVA datorat, statul a încasat doar 11,7 miliarde euro. Cu acei 7 miliarde euro pierduți pe drum, s-ar acoperi toate deficitele cu care se confruntă Executivul României. S-ar mai face niște sute de kilometri de autostrăzi, s-ar construi niște spitale noi, s-ar renova niște școli.
Referitor la agricultură, chiar dacă avem recolte bune, am ajuns la noi în țară să lucrăm pământurile străinilor. Peste 5 milioane hectare dintr-un fond arabil de 9,8 milioane hectare sunt în mâinele străinilor. Este un atentat la independența și siguranța alimentară a cetățenilor României. Războaiele secolului XXI se duc pe resurse. Resurse de hrană și resurse naturale deopotrivă.
Noi nu am făcut altceva decât să ne batem joc de toate aceste resurse. În mare parte le-am dat străinilor, fie că vorbim de hidrocarburi, de resurse energetice, de minereuri, terenuri agricole, păduri. Puținele resurse naturale care mai sunt în mâinile românilor, le exportăm că materii prime în loc să facem export de produse cu grad mare de prelucrare (echipamente și mașini industriale, mobilă etc.).
Anul trecut, în campanie, se vorbea de impozitarea multinaționalelor în România. Deși există o directiva europeană, ea nu a fost implementată în România.
Vedeți, România dă dovadă de foarte mult voluntarism când e vorba de a da și de foarte mare timiditate când e vorba de a lua. Am dat totul și nu am cerut nimic la schimb. D-aia nu suntem în Schengen, nici măcar în Organizația Europeană de Cooperare și Dezvoltare. Deși avem un parteneriat strategic cu SUA, în virtutea căruia le-am cedat exploatarea resurselor energetice (hidrocarburi), facem achiziții directe de echipamente militare de ordinul miliardelor de euro, am permis instalarea de trupe și echipamente militare pe teritoriul României, stăm în rând cu țările bananiere la viza de acces pe tărâmul făgăduinței.
Încă din anii 90, noi am deschis România capitalului străin și am creat un regim fiscal atractiv pentru investițiile străine. Cifra de afaceri a companiilor din România a ajuns la 1263 miliarde de lei anul trecut. Asta înseamnă undeva vreo 300 miliarde de euro. Cu toate astea, impozitul pe profit datorat de cele peste 600.000 firme, înscrise la Registrul Comerțului, reprezintă mai puțin de 2% din PIB. Anul trecut, la peste 1200 miliarde lei cifra de afaceri, impozitul pe profit a fost de doar 15 miliarde lei (mai puțin de 2% din PIB) din care multinaționalele care au poziții de cvasimonopol în multe sectoare economice și dețin 53% din cifra de afaceri a României, au plătit doar 2 miliarde lei impozit pe profit! Da, e o realitate. La fel de real este și faptul că avem nevoie de capitalul străin, avem nevoie de know-how-ul multinaționalelor, avem nevoie de cultură antreprenorială, avem nevoie de deschiderea pe care ne-o oferă capitalul străin pe alte piețe dar, în egală măsură le cerem și lor mai mult respect și mai multă loialitate în relația cu statul român. Și mai mulți bani la buget.
Exista într-adevăr o Directivă Europeană 1164/2016 care obligă multinaționalele să plătească impozit pe profit în țara unde realizează venituri. Încă din ianuarie i-am cerut ministrului Viorel Ștefan implementarea acestei directive. I-am reiterat această cerere și actualului ministru de finanțe, Ionuț Mișa. Sper ca acest lucru să se întâmple cu ianuarie 2018. Multinaționalele, prin tot felul de practici de optimizare fiscală (prețuri de transfer, împrumuturi de la societățile mamă cu dobânzi prohibitive, contracte de training și consultanță) externalizează din România, în fiecare an, peste 10 miliarde euro.
Raportat la incapacitatea ANAF de a colecta veniturile bugetare, membrii Guvernului, în disperare de cauză, au inventat noi taxe, impozite și contribuții care să acopere deficitele, lovindu-se de reacția mediului de afaceri. Toate aceste aroganțe fiscale au fost retrase una câte una, fie că vorbim de impozit pe gospodării, impozit pe venitul global, impozit pe cifra de afaceri, split-TVA, naționalizarea pilonului II de pensii. Această ultimă măsură ar veni că o mănușă, pentru că valoarea pilonului II de pensii administrat privat, înseamnă fix diferența dintre cheltuielile angajate în 2017 față de 2016, respectiv de 40 miliarde lei. Sigur că l-ar naționaliza cât ai zice pește, doar că se lovesc de rezistența multinaționalelor care administrează aceste fonduri. Neputând să le ia banii la buget, Guvernul le mai închide robinetul la venituri, în sensul că până la urmă contribuția la pilonul II de pensie se reduce de la 5,1% la 3,7% deși, încă de acum 2 ani, contribuția pe pilonul doi de pensie trebuia să fie de 6%.
Toate aceste încercări de impunere a unor măsuri și mecanisme care să conducă la o creștere a veniturilor bugetare, sunt de natură să inducă în rândul mediului de afaceri un sentiment de neîncredere în politicile fiscal-bugetare ale Guvernului. Toți investitorii, atât cei autohtoni cât mai ales cei străini, cer stabilitate și predictibilitate în legislația fiscală.
Politicienii PENALI SI PUSCARIABILI nu au decat interes sa-si pastreze libertatea, sa-si creasca averea prin moduri de operare cat mai criminale si sa tina populatia sub stres si amenintare ca pe soareci intr-un sac legat la gura pe care il zgaltaie continuu (cu modificari salariale , de pensii, impozite si taxe, preturi crescute, imbolnaviri, etc) ca sa nu roada sacul sa iasa in decor si sa fie apoi liberi. TREBUIE SA NE TREZIM DIN ADORMIREA IN CARE NE TIN TICALOSII SI TRADATORII DE NEAM de 27 de ani.AVEM NEVOIE SA DEZVOLTAM CLASA DE MIJLOC. AVEM NEVOIE DE COEZIUNE SOCIALA.
Anunţ îngrijorător al europarlamentarului Cătălin Ivan: ‘România este țara cu cea mai săracă populație din UE și cu cei mai bogați politicieni”.
România este țara cu cea mai săracă populație din UE și poate cu cei mai bogați politicieni, a declarat, vineri, europarlamentarul Cătălin Ivan, într-o conferință de presă organizată de RoAction.
„Mă interesează prea puțin cine ajunge la pușcărie și câți ani stă acolo. Mă interesează ca banii furați să fie recuperați și aici am o inițiativă în Parlamentul European pe recuperarea banilor scoși în afara UE. Efectele sunt multiple. Vorbim de țara cu cea mai săracă populație din UE și poate cu cei mai bogați politicieni. Vorbim de efecte sociale foarte grave. Vorbim de lipsa banilor pentru școli, spitale, investiții, categorii tot mai defavorizate, de o depopulare a României. În acest moment, procesul de depopulare este cel mai grav din UE sau chiar din lume în acest moment, după țările care sunt în conflict. În afară de țările unde există un război civil sau sunt angrenate într-un război cu alte state, din România pleacă cei mai mulți cetățeni. În fiecare oră pleacă 9 români, sau ceva de genul acesta”, a spus Ivan, care este și cofondator al ONG-ului RoAction.
El a precizat că în România există o corupție endemică. „Avem lucrătorii cei mai prost plătiți din toată UE. Avem sindicate cărora li s-a amputat capacitatea de a negocia contracte colective de muncă printr-o lege dată de Parlamentul României în 2010, dar care nici până astăzi nu a fost reparată. Dacă ar fi să arătăm o singură cauză, să punem o singură etichetă cum s-a ajuns aici, nu există decât una: corupția endemică”, a precizat europarlamentarul.
Lila, in 2010 de ce nuai protesta impotriva legii impuse de PD privind negocierea contractelor colective de munca|? zisa legea a fost impusa la cererea investitorilor straini, cumva ?
Dl Borza spune adevarul. Suntem scalvi pe vecie! Cind iti cedezi peste 70% din activele energetice si 40% din terenul arabil, la revedere deszvolatre in folosul romanului! Dar ce sa faci, ca vin „liberali”, vin tefelei, vine dredapta, vine klaunul Kiolbanis si se opune la orice! Nu vrea sa vada ce si cum, el se opune, ca asa a primit el instructiuni de la BND si CIA! Sa nu se creada ca CIA si BND lucreaza doar pentru statele lor, ele lucreaza si pentru persoane private, actionare sau majoritare la multinationale!
de 10 suntem in ue ca sa ce?==sa fim a 27 tara din ue ceamai saraca ==un stat de drept mafiot ==se lucreaza cu cei 4D DIVERSIUNEA DEFAIMAREA=DENIGRAREA -=DELATIUNEA UN POPOR IMBECILIZAT SI BEZMETICIZAT IN CA RE NU apatruns decit democratia chiorilor si libertatea orbilor inaine=te de 1989 am avut sovromurile sovrom tractor etc iar acum avem companiile transnationale