Populiștii care au reușit să ajungă la guvernare în statele central-europene se confruntă nu doar cu instituțiile UE și cancelariile vestice din cauza refuzului lor de a primi imigranți, ci și cu avocații multiculturalismului și societății deschise din presa occidentală.
Dupa criza migrației din 2015 și gardurile ridicate la frontiera de guvernul Ungariei, vorbele s-au transformat în fapte și în Italia, după venirea la putere a guvernului Mișcării de 5 Stele și al Ligii. Vicepremierul Matteo Salvini a închis porturile italiene pentru navele ONG-urilor care desfășoară operațiuni de salvare în Marea Meditarană. Salvini a condamnat ”ipocrizia” președintelui francez Emmanuel Macron și a altor lideri europeni, care acuză închiderea granițelor Italiei, în timp ce aceste țări împing imigranții înregistrați în Italia înapoi spre granițele Peninsulei. Ca poartă de intrare, Italia este obligată de Regulamentul Dublin să-i înregistreze pe toți acesti imigranți, motiv pentru care a solicitat schimbarea procedurii. Cancelara Angela Merkel, după ce a deschis în 2015 porțile Germaniei și ale UE, suspendând aplicarea aceluiași Regulament Dublin de care se agață acum, se opune împărțirii poverii de pe umerii Italiei și Greciei pentru a-și prezerva puterea la Berlin, unde este amenințată de fronda antiimigrație venita din partea aliaților de la guvernare.
”Nu credem că multiculturalismul e bun prin definiție”
Ultimul episod din confruntarea populiști versus avocații migrației i-a avut protagoniști pe ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, și prezentatoarea BBC Emily Maitlis, luni, în timpul unui interviu. Întrebat despre pachetul de legi ”Stop Soros”, recent adoptat în parlament, ministrul de la Budapesta a spus: ”Sunt organizații care îi ajută pe oameni să ceară azil, chiar dacă nu au o bază legală pentru asta și aceste organizații trebuie să se confrunte cu consecințele”. La observația că orice imigrant care ajunge în Ungaria are dreptul să ceară azil și să-i fie studiat cazul, Szijjarto răspunde: ”La sud suntem înconjurați de țări pașnice, deci acești oameni care ne violează frontierele vin cu toții din țări pașnice, precum Serbia și Croația și nu există prevederi în dreptul internațional care să arate că acești oameni ar trebui ajutați să violeze granițele dintre două țări pașnice. Nu vrem un influx masiv care să vina spre noi de la sud, vrem să menținem, Ungaria ungară și nu credem că multiculturalismul este bun prin definiție. Dacă credeți asta, dacă oamenii din Marea Britanie cred asta, atunci eu respect acest lucru, însă, vă rog, nu puneți presiune pe noi”. ”Sunteți lipsită de echilibru. Sunteți părtinitoare”, a spus Szijjarto.
O replică și mai brutală a venit din parte unui parlamentar polonez intervievat de postul britanc Channel 4. ”De ce părinții își pun copiii în primejdie? De ce îi pun în situația asta? ”, a întrebat parlamentarul polonez Dominik Tarczynski. Iar întrebat dacă politicienii europeni nu au cumva datoria morală de a-i ajuta pe imigranți, el a spus sec: ”Nu”.
Austria vrea să respingă un val de 80.000 de imigranți
Refuzul de a primi imigranți a devenit evident și în Austria, după venirea la putere a unei coaliții în care Ministerul de Interne a revenit Partidului Libertatii, de extremă dreapta. Austria a pus bazele unei așa-numite axe antiimigrație împreună cu ministrul german de Interne Horst Seehofer, acum unul dintre marii contestatari ai Angelei Merkel, axă în care dorește să atragă Ungaria și Italia. Austria a anunțat că dorește să suspende respectarea Acordului Schengen și să introducă controlul la frontiere. Mai mult, luni, forțe de securitate din Austria au desfășurat un exercițiu pentru a se pregăti pentru un posibil val de 80.000 de imigranți care ar putea veni pe ruta balcanică, prin Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Croația. Au participat la exercițiu 500 de polițiști, 220 de militari și elicoptere Black Hawk. ”Un stat care nu-și poate păzi frontierele atunci când trebuie își pierde credibilitatea”, a spus ministrul de Interne Herbert Hickl.
Emmanuel Macron, în vizită discretă la Roma
Liderii vestici încearcă să ajungă la un compromis cu guvernele din Europa Centrală și de Est, la care se adaugă acum Italia. Cum soluția propusă de Angela Merkel și Eammanuel Macron după întâlnirea din urmă cu circa două săptămâni de la Berlin a fost respinsă, câtă vreme sacrifica Italia și Grecia pentru ca Merkel să se mențină pe scaunul de cancelar, liderii de la Paris și Berlin fac un pas înapoi.
După ce a criticat Italia, Emmanuel Macron a declarat, suprinzător, că ONG-ul ce opereaza nava Lifeline, care îi salvează pe imigranți in Mediterana, încalcă legile europene, o poziție susținută tocmai de guvernul populist de la Roma. Marți, Macron, a avut o întrevedere care nu a fost anunţată public, la Roma, cu premierul Italiei, Giuseppe Conte, pentru a discuta despre problema imigraţiei extracomunitare, informează cotidianul italian La Repubblica. Macron a confirmat marţi întrevederea cu Giuseppe Conte. „A fost o discuţie productivă şi interesantă despre modalităţile de a răspunde cât mai eficient la problema afluxului de imigranţi”, a spus Macron.
Guvernarea Merkel este încă în pericol
În Germania, criza guvernamentală provocată disputa pe tema migrației nu dă semne să se încheie. Partidele care formează coaliţia germană de guvernare nu au reuşit să ajungă la o înţelegere în urma discuţiilor privind imigraţia, care au avut loc marţi seara, a anunţat miercuri Volker Kauder, un deputat din formaţiunea politică a cancelarului Angela Merkel, relatează site-ul agenţiei Reuters. „Din toate punctele de vedere, inclusiv privind imigranţii, există o situaţie extrem de tensionată în cadrul coaliţiei. Am stagnat în această săptămână şi este neclar ce se va întâmpla”, a declarat lidera Partidului Social-Democrat, Andrea Nahles. Social-democrații, deși situați în tabere doctrinare opuse, susțin deschiderea Angelei Merkel față de imigranți. Cancelara este contrată chiar de partenerii tradiționali din Uniunea Creștin Socială bavareză și de aripa conservatoare din Uniunea Creștin Democrată pe care o conduce.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.