Robert Redford: „Înainte de a muri, am vrut să mai fac un film despre dragoste”

Corespondenţă de la Magda Mihăilescu

Nu a rupt Veneţia gura târgului cu filmul de deschidere, ca anul trecut, dar o mare lovitură tot a dat: invitarea a doi dintre marii actori ai generaţiei lor, Robert Redford şi Jane Fonda, onoraţi cu un Leu de Aur pentru întreaga carieră. S-ar putea scrie o frumoasă şi perfidă cronică a raporturilor de adversitate, de întrecere şi de gelozie dintre festivalurile cinematografice de top, care un an întreg nu fac decât să pândească ce pun la cale studiourile lumii, autorii, să întoarcă pe o parte şi pe alta calendarul, pentru a o lua împotriva concurenţei, pentru a fi primii care selecţionează un film sau fac ochi dulci unui star.

Tot la conferinţa de presă

Cunoscând, cred, destul de bine, cele două vârfuri numite Cannes şi Veneţia, am impresia că, de la o vreme, Mostra se mişcă mai repede, mai cu spor şi cu mai multă îndrăzneală. A apărut ştirea potrivit căreia Redford va apărea într-un ultim film, produs de el, după care se va retrage din actorie? A şi început atacul. Aşa se face că evenimentul de la Lido din acest an a fost prezenţa fostului „băiat de aur al Hollywoodului”, a partenerei sale, Jane Fonda, şi a filmului lor Our Souls at Night (Sufletele noastre, noaptea). O poveste despre eterna nevoie de dragoste, extrasă din paginile unui roman al scriitorului american de origine indiană Ritesh Batra şi adusă pe ecran din inţiativa şi cu banii lui Redford. Într-un colţ pierdut al Americii, doi bătrâni singuri, vecini, Addie şi Louis, s-au ignorat politicos ani întregi. Până într-o bună zi când, pe nepusă masă, doamna îi bate la uşă, o uşă înţepenită, economicos deschisă altora, se pare. Fără prea ocolişuri, vecina lanseză o propunere indecentă. Nopţile sunt lungi şi triste pentru amândoi, nu s-ar prăbuşi cerul dacă El ar accepta să doarmă pur şi simplu la ea, în prea largul ei pat, fără să se atingă, doar să stea de vorbă, să simtă respiraţia celuilalt. Nedumerit, apoi stânjenit, cerând puţin timp de gândire, Louis acceptă şi, probabil, una dintre cele mai emoţionante imagini pe care le vom păstra când gândurile ni-l vor aduce în memorie pe Redford va fi cea a actorului pregătindu-şi micul bagaj necesar sejurului de o noapte la ciudata lui vecină, o pijama şi alte cele, puse într-o pungă de hârtie. Nopţile se vor înmulţi, mărturisirile la fel, viaţa poate fi luată de la capăt.

Jane Fonda şi Robert Redford în filmul de acum, „Our Souls at Night”

Trebuie să spun însă că, deşi amândoi octogenari, actorii sunt, încă, dezirabili, ca să folosesc un termen mai frivol. Svelţi, bărbatul cu chipul marcat, desigur, de ani şi de traiul în vântoasa lui Montana, partenera – specialistă în fitness, subţire ca o trestie. Este o plăcere să-i priveşti, dacă rezistăm ispitei de a-i compara cu cei din tinereţe. Când au intrat în sala conferinţei de presă, strigătele de entuziasm se ridicau în valuri, ca la meciurile de fotbal. Jane despicând aerul ca şi când avea o lume de cucerit, Robert Redford mai rezervat, aşa cum avea să fie tot timpul întâlnirii cu ziariştii. A vorbit, însă, cel mai mult, lui fiindu-i adresate cele mai multe întrebări. De ce a dorit să-şi lege numele de această ecranizare? „Pentru că – a răspuns el metodic şi calm – sunt prea puţine filme despre oamenii în vârstă, despre cei de o seamă cu mine. Mie mi se pare că viaţa însăşi este un Love story. Iubirea nu s-a schimbat, poate este doar în criză. Apoi, întrucât am hotărât să pun capăt carierei de actor, mi-am dorit ca, înainte de a muri, să mai fac un film cu Jane, un film despre dragoste”.

Cei doi lei de aur la conferinţa de presă

Mult îndrăgita Jane Fonda nu a mai aşteptat întrebările, i-a luat vorba din gură lui Redford, trecând direct la capitolul confesiunilor despre întâlnirile ei, de-a lungul timpului, cu partenerul de acum: „Acum aprope 50 de ani, când jucam în Desculţ în parc, eram atât mândră că apar alături de bărbatul acesta frumos de lângă mine, încât atunci când toate secretarele veneau pe platou şi se minunau, Doamne, cum arată, mi se părea că nimeni nu e ca mine. Dacă vreţi să ştiţi, am făcut acest film şi pentru că am vrut să mă mai sărut o dată cu Bob (Robert Redford). Vă asigur că sărută tot atât de bine”.

Parteneri în filmul de acum 38 de ani, „Desculţ în parc”

Întors către ea, cel amintit se uita cu tandreţe, dar şi puţin curios, ca şi cum ar fi fost vorba despre altcineva. Degeaba au încercat ziariştii să-l aducă pe terenul lui Jane Fonda. Nu a fost chip, după cum a refuzat să atace probleme politice. A preferat să vorbească despre subiectele ce-i stau la inimă, festivalul şi Institutul Sundance înfiinţate de el, pepinieră a cinematografului independent şi, ca un acerb ecologist ce este, despre „datoria de a păstra planeta aşa cum ne-a fost dată”.

Recomanda
Magda Mihailescu 10 Articole
Author