Alături de scrieri filosofice, Andrei Marga a dat, în tradiția studiilor aplicate, de diagnoză a situațiilor, două sinteze ample consacrate unificării europene – Filosofia unificării europene (EFES, Cluj, 2005) și The Destiny of Europe (EAR, București, 2012) – și alte două examinări cuprinzătoare ale situației României – România actuală.
Diagnoză (Eikon, Cluj-Napoca, 2009) și Identitate națională și modernitate (Libris, Brașov, 2018). În această săptămână Andrei Marga a pus la dispoziția cititorilor incitantul volum România în Europa actuală (Libris Editorial, Brașov, 2019, 340p.). Noua carte a profesorului clujean este o analiză sistematică și adusă la zi a poziționării actuale a României în Uniunea Europeană și în Europa. Pentru edificare redăm fragmente din introducerea autorului la volum.
(Reporter)
„Cine observă felul compunerii Comisiei Europene, a Consiliului European și a Parlamentului European, nivelul de pregătire modest al majorității membrilor și felul de a lucra după calcule mărunte, care amintesc doar vag de principii, se lămurește din prima clipă. Pe bună dreptate, un competent ziarist german (Jochen Bittner, So nicht, Europa! Die drei grossen Fehler der EU, DTV, München, 2010) și-a pus în titlul cărții cvasiapelul: „Așa nu, Europa!”.
Oricât de mult ținem la Uniunea Europeană – de fapt tocmai pentru că ținem – este responsabil să recunoaștem că Europa unită este acum în chestiune, iar de decizia reorganizării ei depinde soarta sa. De aceea, vechea întrebare privind destinul Europei revine cu o nouă acuitate pe agenda reflecțiilor.
În ceea ce mă privește, am dat una dintre abordările sistematice ale Europei în curs de unificare în cartea Filosofia unificării europene (EFES, Cluj-Napoca, 1998, 2003, 2005). Publicat la ceea ce a fost prima Facultate de Studii Europene, pentru înființarea căreia la Cluj-Napoca am obținut sprijinul de la Bruxelles deja în 1994, volumul apăra ideea unificării europene pe baza Tratatului de la Roma (1957). Am argumentat atunci că procesul pus în mișcare după 1993 este mai mult decât integrarea europeană, anume, este vorba de unificarea europeană.
Numai că tocmai acest destin prefigurat în anii nouăzeci nu s-a realizat. De aceea, după aproape douăzeci de ani, am publicat amplul volum The Destiny of Europe (Editura Academiei Române, București, 2012), în care am luat act de ceea ce s-a petrecut între timp. În cadrul unei tentative de a concepe sistematic o alternativă la celebra prognoză sceptică a lui Oswald Spengler, din Declinul Occidentului (1923), am argumentat că „Europa este confruntată, de asemenea, cu dificultăți profunde ce îi pun în pericol identitatea. De exemplu, Europa a înregistrat un declin substanțial al populației ei, încât efectivul de europeni indigeni scade continuu în favoarea imigranților cu diferite formări culturale. Tendința postbelică a europenilor de a emigra spre America și Australia continuă, cu brain drain-ul pe care îl implică. Europa trece printr-o severă împuținare a liderilor, diferiți boși și manageri preluând roluri la diferite nivele, dar fără a fi capabili să exercite leadership-ul în noi condiții istorice. Decizii de majoră importanță ale Europei sunt luate lent și rămân adesea ambigue și nesigure. Pluralismul, în loc să pună în mișcare noi energii, paralizează adesea deciziile și anonimizează răspunderea. În loc să fie instrument al dezvoltării de soluții mai bune, democrația este practicată pe scară mare ca un fel de tehnică de alegere periodică a reprezentanților care, după alegere, ies de sub controlul public. Sărăcia și discrepanțele sociale cresc din nou, chiar dacă la un nivel al dezvoltării diferit de cel din trecut. Administrațiile sunt adesea concepute ca scopuri în sine și sunt mai curând refractare la reacțiile cetățenilor. Sistemele juridic, moral și administrativ, ca și alte sisteme, și-au pierdut conștiința originii lor istorice și semnificația stabilirii lor, devenind carcase rigide dificil de reînvigorat. Viitorul este ocupat cu teamă, în vreme ce futurismul negativ, coagulat în jurul maximei <să nu schimbăm ceea ce există deja, căci s-ar putea să fie și mai rău>, a ocupat multe minți. Procesul deciziei politice este separat de marea majoritate a cetățenilor, care răspund cu apatie politică și civică. Pentru mulți europeni, viața este redusă la muncă și, poate, la consum. Banii sunt percepuți pe scară mare ca semnificație a vieții, în loc să fie un mijloc pentru acțiuni personale și publice. Educația este transformată într-o tehnologie pentru formarea de competențe, fiind privată de la început de viziune. Are loc scăderea nivelului profesional în Europa. Valorile sunt funcționalizate, dacă nu transformate în simplă subiectivitate. Etica muncii și pasiunea pentru creație și-au pierdut intensitatea. Europa s-a angajat pe sine pe calea iluminismului, dar întârzie să-și deschidă spre iluminism propria viziune asupra iluminismului și asupra condițiilor istorice ale emergenței acestuia. Religia este privită cu suspiciune, în vreme ce alienarea, singurătatea și violența se răspândesc. Tehnicile folosite pentru a obține, exercita și perpetua puterea folosite de Mussolini, Hitler și Stalin revin insidios, acoperite de concepții relativiste. Cândva subiect al istoriei mondiale, Europa este astăzi absentă de la adoptarea de decizii geostrategice sau doar unul dintre participanții la discuții. Dinamica altor arii culturale sau culturi a început să o excedeze deja acum câteva decenii”.
În fața Europei sunt mai multe alternative de evoluție, dar problemele s-au agravat și cer o nouă evaluare, departe nu doar de un scepticism apriori, dar și față de optimismul de serviciu al birocrației formate între timp.
Agenda schimbărilor necesare în Uniunea Europeană este deja încărcată și se încarcă pe zi ce trece. În sinteza pe care am realizat-o în volumul Ordinea viitoare a lumii (Editura Niculescu, București, 2017) am arătat, tot în prefață, că „nu se poate înțelege situația creată după 2010 fără a relua analiza ansamblului, căci aria istoriei universale este. mai mult decât înainte, alta – extinsă la maximum și intensificată. Năzuințele de libertate a exprimării și de democratizare propriu-zisă nu pot fi ignorate durabil. Ordinea dată nu mai face față. Îngustimea de gândire și oportunismele intelectuale doar amână rezolvările. Ordinea viitoare a lumii înseamnă multe lucruri. Bunăoară, după euforia unificării din anii nouăzeci, Europa a intrat în criza exit-ului, care nu se va opri fără reorganizare cuprinzătoare. O reorganizare a economiei luând în seamă nu numai reușitele, ci și consecințele dramatice ale globalizării a început. Resursele naturale își schimbă prețul. Chestiunea legitimării urcă în importanță, iar republicanismul democratic renaște. Discrepanțele sociale devin temă. Diferențele de dezvoltare revin pe agenda internațională. Puteri noi și-au făcut loc la masa deciziilor. Supraputerile, plurale, au intrat în raporturile unei geometrii variabile”. Din toate acestea, se cuvine ca Uniunea Europeană, dar și fiecare țară să tragă concluzii corespunzătoare.
Asemenea altor țări, România și-a legat soarta de evoluția Uniunii Europene. Numai că această evoluție are probleme neobișnuite.
În Uniunea Europeană și-a făcut loc, pe neașteptate, o political correctness care nu este decât ruta pe care înaintează o birocrație scăpată de sub control și o categorie nouă de activiști politici. În Uniunea Europeană, clara conștiință a relației dintre Bruxelles-Strasbourg și țările membre s-a diluat. Comisia Europeană se amestecă în justiția unor țări din Europa Centrală și Răsăriteană nu pentru a promova justiția, ci pentru a feri anumiți subiecți de drept de rigorile acesteia. Unele țări și-au pus soarta în mâinile decidenților europeni, dar rezultatul a fost trecerea resurselor lor în mâini ce nu au de a face cu ideea europeană. În diferite țări sunt stimulate mișcări care, sub pretextul servirii europenității, aduc daune acelor țări și cauzei europene.
Desigur, se poate lungi lista neajunsurilor actuale din Uniunea Europeană. Nu acesta este scopul, ci aflarea unei soluții. Experiența unei țări, oricare ar fi ea, poate fi plină de sugestii.
Niciun autor nu are cum să evadeze din tematica pe care țara în care trăiește o ridică spre reflecție sieși și lumii. În volumul de față examinez probleme românești pe fondul poziției României în Uniunea Europeană.
Atunci când s-au împlinit douăzeci de ani de la cotitura din 1989, am alcătuit volumul România actuală (o diagnoză), publicat doi ani mai târziu (Eikon, Cluj-Napoca, 2011), în care mi-am asumat reflecția asupra țării noastre. Cum arătam în prefață, „data a fost aleasă dintr-un motiv deloc convențional: începând cu 2009, România a intrat într-o criză profundă – foarte probabil cea mai gravă criză din istoria modernă a țării – o criză care este multiplă: financiară, economică, de capacitate administrativă, de calificare a celor care conduc și de motivație a cetățenilor. În fața unei crize de o asemenea anvergură și profil, am socotit că ține de răspunderea intelectualului care dispune de instrumentele analitice ale filosofiei, sociologiei și istoriei să caute să explice și să înțeleagă, pentru ca apoi să propună soluții.”
În anii care au urmat, am lămurit laturi diferite ale crizei și am schițat soluții. Am făcut aceasta din nou în volumul Identitate națională și modernitate (Libris, Brașov, 2018), în care am argumentat ideea că vine o lume a voințelor de reidentificare națională, încât tema trebuie organic conjugată cu cea a modernizării. Criza vine până în zilele noastre și reclamă rezolvări.
Fiind parte a Uniunii Europene, România, ca și alte state nu-și poate valorifica potențialul decât ținând seama de starea acesteia și contribuind la găsirea de soluții. Acesta este, de fapt, și scopul volumului de față. Să iau act de noile realități, fie ele și neconfortabile, și să configurez soluții viabile, cu instrumentele unei analize interdisciplinare, bine condusă de optici de natura teoriei societății și ale filosofiei, este aici preocuparea mea de căpătâi. Să țin seama de starea reflecției asupra Europei din zilele pe care le trăim și de dilemele României este una dintre axiome”. (Andrei Marga, Cluj-Napoca, la 10 decembrie 2018)
Boicot total pentru asa zisa „votare” care legitimeaza babilonia comunista satanica iudeomasonica ue !
Babilonia care dezbina popoarele si le transforma in populatii indobitocite manipulate spalate pe creier controlate prin card si cip si paine si circ….
Boicot total pentru „justitia independenta” patronata de ambasadele occidentale, beneficiarii „alegerii” alogenului parvenit cocotat de alogenii lui in fruntea poporului asuprit si umilit de straini prin minciuna si viclenie !
LUPI IN BLANA DE OAIE! ANTIHRISTI CARE SUBMINEAZA SI PERVERTESC ADEVARUL ! IATA DOVADA ! IATA CE INSEAMNA BABILONIA COMUNISTA ANTIHRISTICA IUDEOMASONICA UE !
Acesti antihristi nelegiuiti nu se dau in laturi nici de la a submina mesajele sfinte crestine de Pasti pentru a asigura prezenta la mascarada lor de „alegeri” care le da lor legitimitate ! Prezenta la „vot” conteaza cel mai mult pentru nelegiuiti !
Cat de diabolic sa fii sa subminezi mesajul crestin de Pasti ? https://www.cotidianul.ro/parlamentul-european-fie-ca-toti-romanii-sa-mearga-la-vot-pe-26-mai/
„dedataastavotez” – zice mesajul perfid al nelegiuitilor cu referire la singurul vot important cel care apara normalitatea bunacuviinta…adica acum e bine sa „votam” pentru anormalitate pentru antihrist pentru sodomisti invazia mahomedanilor…dar pentru referendumul pentru familie nu a fost bine…iata subminarea diabolica !
UN ROMÂN ADEVARAT PATRIOT NU „VOTEAZA” PENTRU MASCARADA NUMITA UE ! CINE O FACE, PARTICIPA LA CONSTRUCTIA ANTIHRISTICA DE TRANSFORMARE A POPOARELOR IN POPULATII PENTRU INSTAURAREA CELEI MAI DIABOLICE DICTATURI DIN ISTORIA UMANITATII !!!
Dincolo de Filozofie,eu nu mai pot locui in apartamentul de la bloc,din cauza celor doi vecini,care zdrangane la chitara electrica sau bat toba,toata ziua si noaptea pina tirziu,si reincep dimineata,de cele mai multe ori,inainte de 4,ca si in aceasta dimineata.Tatal acestor vecini,si-a dat demisia,dupa furtul de la UMF Iasi,lasat neelucidat de catre Curtea de Conturi.In urma cu 5 ani,vecinii au achizitionat o asa zisa
„arma neconventionala”cu unde electromagnetice(evident,trec prin tavan).Cu acest dispozitiv au agresat motanelul facindu-l sa tipe de durere,uneori de zece ori pe zi,si in ultimii ani tinta
sunt eu;deja efectele sunt neindoielnice.Acea arma,pe care au introdus-o in tara,foarte probabil
ilegal,are posibil carcasa dintr-un material usor,cu echilibru usor instabil,lungime de 25-30cm poate.Toata
ziua,unul din vecini ma urmareste (evident in apartamentul lor de deasupra)prin casa,si cind crede ca voi sta mai mult timp in acel loc,aseaza acea arma exact deasupra mea,si pleaca grabit,la inceput
chiar fugeau.Simptomele expunerii le simti,relativ progresiv.Politia din Iasi,care ii protejeaza,nu a luat nici o masura.M-am intrebat de ce?Probabil tot cu acea arma,mi-au ars becurile,mi-au deteriorat mai toate electrocasnicele; in ultimii 2 ani,in mod repetat mi-au inchis telefonul fix si mobil, mi-au intrerupt accesul la Internet.La plingerile facute,Politia imi raspundea mereu:Am verificat.
@Cine supravegheaza… S-ar putea sa fie efectul celor spuse mai sus de profesorul Andrei Marga despre noua birocratie a activistilor politici din Comisia Europeana? Acum, fara gluma, apreciez analiza exceptionala a autorului si inteleg, in subsidiar, de ce nu e inca academician pe locul pe care il merita.
Cine privește exact ce fac intelectualii din România își dă repede seama că Andrei Marga a dat nu numai o operă filosofică, ci și aplicările ei. De la Spiru Haret încoace nimeni nu-l întrece în cărțile despre educație. Nimeni nu a făcut mai mult în cercetarea Europei. Cele trei cărți – Filosofia unificării, Destinul Europei și Ordinea viitoare a lumii – sunt mărturie. Acum este altă analiză aplicată. Este plină de învățături și de provocări, cum spune autorul. Păcat că în această țară capetele nu sunt luate în serios.
Am vazut,cu unele exceptii,realitatea dureroasa nu atinge pe nici unul din comentatori.Probabil din aceasta cauza Romania este vazuta astfel.
Despre etnia rroma,ce spune Domnul Profesor Marga? Si mai ales ca specialist in Educatie,cind a fost
ministru al Educatiei,si a avut ocazia neavuta de multi specialisti,ce a facut concret in problema
rromilor? a facut un program national special?Pentru ca normele de convietuire,ale unora dintre ei,saraci sau bogati,aduc atingere vietii noastre.
Cind a-ti fost ministru al Educatiei,a-ti luat masuri,a-ti promovat legi,care sa faca convietuirea
sa fie acceptabila ?
Bună întrebare: ce a făcut Andrei Marga ca ministru pentru rromi? El a introdus discriminarea pozitivă pentru rromi în licee și facultăți. Atunci s-au alocat locuri speciale pentru tineri rromi care vor să se întoarcă în comunitatea lor și să lucreze la ridicarea ei. Atunci s-au alocat locuri de învățători și profesori în sate pentru a se ocupa de rromi. Alfabertizarea și școlarizarea rromilor au fost în față. Poți citi cartea lui Andrei Marga, Anii reformei și ai acolo lista hotărârilor de guvern, ordinelor de ministru, finanțărilor alocate. Că după aceea lucrurile s-au distrus cu Abramburica, Funebru, Miclea, Hârdău este altă treabă. Lucrez la minister și știu situația.
Pentru mare parte din rromi, dar pentru unii romani,educatia primara cu elemente de morala,poate si de religie trebuie introdusa foarte de timpuriu,inainte de 3 ani,pentru ca la 3 ani,unii mici rromi au invatat sa fure sau sa faca alte lucruri care ne deranjeaza pe toti si nu le va face nici lor bine mai tirziu.ABC -ul convietuirii facut de echipe de psihologi,specializati in psihologia rromilor s-ar putea sa schimbe situatia.Nefacindu-se sustinut si fara a fi prinsi in aceasta educatie primara,timpurie,majoritatea copiilor rromi,obiceiurile,n-as spune proaste,ar putea contamina pe ceilalti copii.”Am parea”(?)cu fiecare zi care trece,mai putin civilizati,un popor adult,prea putin grijuliu de educatia(incluzind neaparat normele elementare de buna convietuire)generatiei viitoare.
Ce au facut altii? Care stat a reusit in acest proces ?
P.S.Un vecin rrom,absolvent de facultate(cu 2 baieti care bateau toba sau zdranganeau la chitara electrica,cu schimbul,toata ziua si mare parte din noapte si terorizau vecinii de dedesubt)ii spune
vecinului terorizat,senin,calm,ca baiatului mai mare nu-i pasa ca deranjeaza,si ca el va zdrangani
in continuare cu orice pret.
Mintea ar trebui să se curețe nu doar la rromi, ci și la alții. Nu cumva dezordinea mentală este mai răspândită. Se pune în discuție una și se perorează pe altă temă. Diversiune? neputință de a discuta? Neștiință?
Mă, Ce vrei miniștri ca nicăieri pe Pământ, învață o chestie simplă, de clasa a 10-a: cu exemple se poate dovedi pe lume orice. Cu exemplu îți spun că mata uiți, că vorbești fără noimă, că te iei după zvonuri, că servești cauze necurate etc. Nu crezi că ai făcut-o vreodată? Cu exemple putem spune că Pământul este o farfurie, căci mata așa îl vezi din când în când. Zic să ne dumirim înainte de a scoate vorbe. Altfel, vorbe în vânt pe o temă importantă pe care domnul Marga o pune: unde suntem în UE?
Vorbarie goala, goala, uite aici cum arata Romania:
„România ia nota 2 la Educație.
Monitorul European: în 8 ani am ratat toate obiectivele pentru o Scoală de CALITATE.
“Performanța” României în acest an este că a reușit să rămână în același punct în care era și în anul 2014, la capitolul atingerea țintelor pentru o Educație de calitate – foarte departe de acestea.
Romania e una dintre puținele țări care NU au atins încă niciunul dintre obiectivele pentru 2020, scrie în comunicatul CE.
Obiectivele Strategiei Europa 2020 au fost asumate de Romania în 2010 la nivel guvernamental, parlamentar, instituțional.
Monitorul Educației și Formării publică anual progresele făcute pentru atingerea obiectivelor Strategiei 2020 de către toate statele membre, pentru capitolul Educație.
Potrivit CE, România a înregistrat următoarele evoluții, privind cele 6 ținte stabilite pentru 2020 la nivel european:
– a 3-a cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE: 18,1%(neschimbat fata de 2014!), față de o medie UE de 10,6%
– ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare, 26,3% față de media UE aproape de ținta de 40% pentru 2020;
– educația și îngrijirea preșcolarilor: 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%
– tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe
– rata de angajare a noilor absolvenți
– cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare”
https://www.edupedu.ro/romania-ia-nota-2-la-educatie-monitorul-european-in-8-ani-am-ratat-toate-obiectivele-pentru-o-scoala-de-calitate/
https://www.g4media.ro/romania-rateaza-toate-tintele-europa-2020-pe-educatie-si-cercetare-potrivit-eurostat.html
NU i-am auzit pe Dragnea, Tariceanu sau Veorica analfabeta vorbind despre EDUCATIE.
Când ești lilli trebuie să avem îngăduință. Trebuie menajați cei lili. Numai că ne putem întreba: ce a făcut Johannis în cinci ani? Afară de blocarea altora s-o facă? Ce a făcut cioloșul lui lilli? Ce face orbanul lui lilli? Iar cu turcanu ne pricopsim.
Până una alta, așa cum ești, lilli, citește ce zice Marga în Reforma modernă a educației. A zis-o mult înaintea ta că Abramburica, Miclea, Funeriu, Hârdău strică. Așa că este bine să vedem până la capăt. Fiind în minister am toate datele. Marga a redus abandonul școlar la sub 3%, acum este de cinci ori mai mare. Asta da progres. Și altele, și altele.
Ceea ce nu se regaseste in superba analiza a Profesorului este scopul ideii de Uniune europeana(actualmente Colhoz Bolsevic!), pe care daca l-ar fi abordat ar fi gasit explicatiile evolutiei ei sinuoase de la materializarea schitata din 1957 si pana astazi, cu accent pe perioada de dupa 1989!
Cu atat mai mult cu cat l-a pomenit pe celebrul filosof Spengler, unul din promotorii ideologici ai subminarii republicii de la Weimar in favoarea unei dictaturi,in loc sa vizeze restaurarea Monarhiei rasturnate in mod samavolnic de bolsevici!
Perceput ca un filosof cu vederi antidemocratice, cu toate ca si-a dezavuat odrasla din flori, Hitler, in schimb adulandu-l pe Musolini!!! Opera sa de capatai, „Der Untergang des Abendlandes” pregatea in plan ideologic decaderea pe toate celelalte planuri a civilizatiei europene, ideea dictaturii germane, italiene si a marilor puteri europene sabotand ideea materializata, Liga Natiunilor!
Inaintea celui de-al doilea RAZBOI BOLSEVIC MONDIAL orientarea bolsevica era subminarea ideii europene care impiedica planul de provocare a razboiului. Dupa conflagratie si mai ales dupa 1989 strategia bolsevica s-a schimbat radical, penetrarea masiva a organizatiei fiind o alternativa preferabila unui razboi atomic in opera de bolsevizare a Europei!!!
De altfel Profesorul intuieste ca ceva e putred atunci cand vorbeste despre ” …o birocratie scapata de sub control si o categorie noua de activisti politici…”, dar nu isi poate permite sa mearga mai departe, mai ales ca e adeptul „unificarii” si nu al „integrarii”! De fapt, birocratia se afla sub controlul comisarilor politici bolsevici sub acoperire(maoisti, fosti ofiteri de informatii, agenti ai rasputinistei ENGIE…Birocrati precum Ciocolosh, Pruna, judecatoarea securista de la Cedo, ca sa redau un numar infim de nume a legendatilor romani, celelalte tari foste bolsevice trimitand in Colhoz alte serii de legendati…
Stimate Charlie, tot o dai în postările tale cu bolșevicii și Marx. În primul rând nu au legătura pe care mata o tot defilezi. Nu au importanța istorică pe care le-o atribui (intenționat?).Este altceva, dar nu este cazul de istorie aici, la subsol. Dar dacă tot te obsedează Marx, care, vorba vine, e în istorie și nu mai depinde de cineva, nu ar fi cazul a te întreba dacă sunt mai buni cei de astăzi -liberali, populari, haștagiști, cioloșiști, johanniști și alte specii. Nu am votat cu Marx niciodată, căci sunt prea tânără, dar insistența unilaterală este și ea aiureală, ca orice aiureală.
Oswald care a fost si pe la rusi ?Nu-i de mirare ce a urmat !