România s-a hotărât să scape de o datorie jenantă

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a inițiat proiectul de Hotărâre de Guvern privind plata integrală a contribuţiei financiare restante a României pentru perioada 2019-2022 la programele opţionale ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Prin acest proiect MCID vizează deblocarea plății contribuției restante a României la fondul de cercetare spațială a ESA, valoare care a ajuns la 102.263.517,89 euro, reprezentând 521.543.941 lei. România este singurul stat membru care înregistrează datorii la ESA, restanțe acumulate în perioada 2017-2019.

Prin aprobarea acestui proiect se va reobține dreptul de vot al României în Consiliul ESA, accesul celor peste 200 de firme românești la finanțările ESA și participarea deplină a țării în toate proiectele spațiale europene, inclusiv în cele strategice, cu atât mai importante în context regional.

România a devenit cel de-al 19-lea stat membru al Agenției Spațiale Europene în luna decembrie 2011. Conform Legii nr. 262/2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene și termenii și condițiile aferente, contribuția financiară a României se suportă integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), iar Agenția Spațială Română (ROSA) este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea Acordului, informând constant MCID cu privire la obligațiile financiare pe care România le are față de ESA.

Modul de angajare și plată al contribuției financiare naționale către ESA este stabilit prin Legea nr. 262/2011 și prin Convenția ESA. Sunt două tipuri de contribuții, fixă (denumită obligatorie) și pentru programe (denumită opțională pentru că fiecare țară își determină calitativ și cantitativ programele și misiunile spațiale la care participă).

Contribuția fixă este stabilită prin lege și se calculează ca proporție din venitul național net între cele 22 de state membre, României revenindu-i aproximativ 1%. Aceasta reprezintă costurile generale de administrare, programele de cercetare fundamentală și costurile asociate Centrului Spațial European din Guyana Franceză fiind plătită anual conform Legii nr. 262/2011.

Contribuția pe programe reprezintă cota de participare la fiecare dintre programele și misiunile spațiale multianuale ale ESA, selectate de România și aprobate. Miniștri negociază și angajează participarea pe programe multianuale cu diverse durate și distribuții de costuri. Este angajată o suma totală, distribuția pe programe fiind aprobată de miniștri conform negocierilor și sugestiilor făcute de Agenția Spațială Română, având în vedere și menținerea contribuției totale a României la nivelul procentajului de 1% din bugetul total ESA. Din derularea fiecărui program rezultă contribuțiile anuale ale României care sunt calculate ulterior Consiliului la nivel ministerial și vor fi confirmate prin Hotărâre a Guvernului României.

Angajarea participării la programe de către România în cadrul Consiliilor ESA, la nivel ministerial din anii 2012, 2014, 2016, 2019 s-a făcut în limita sumelor prevăzute în memorandumurile de participare. În perioada 2013 – martie 2022, conform bazei de date a ESA, au fost încheiate contracte în România în valoare de 140 milioane de euro. În perioada 2013-2018 contribuțiile au fost achitate integral în valoare de 162,6 milioane de euro. În perioada 2019-2022, pentru care contribuțiile au fost achitate parțial în valoare de 51,4 milioane de euro (în principal contribuțiile obligatorii), au fost încheiate contracte în valoare de 74,8 milioane de euro, suma reîntoarsă în România fiind cu 31,28% mai mare decât suma plătită pentru aceeași perioadă.

Participarea la programele ESA este în măsură să aducă valoare adăugată crescută atât în termeni economici cât și de recunoaștere și prestigiu pentru capacitățile științifice și industriale românești implicate. Sumele transferate la ESA sunt utilizate pentru finanțarea contractelor care se încheie direct între entitățile naționale și ESA.

Bugetului ESA este multianual, fapt ce determină ca sumele transferate să poată fi utilizate pe toată perioada de valabilitate a contractelor.

În prezent, sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 294 de entități românești (private și de stat, din industrie, cercetare și universități). Acestea au încheiat mai mult de 250 de contracte în ultimii 4 ani.

Prin programele ESA s-a obținut un retur al contribuției naționale în jurul valorii de 86% pentru perioada în care contribuția a fost achitată, capacitățile naționale permițând creșterea la 100%, acest retur fiind superior celui obținut în programul de cercetare și inovare ale Uniunii Europene.

ESA garantează statelor membre care au încheiat perioada de tranziție un retur minim de 93%. Pentru statele care au dificultăți în a atinge acest coeficient de retur, se instituie un Task Force pentru Politică Industrială, luându-se măsurile de sprijin adecvate. România încheie perioada de tranziție în iulie 2022.

Se poate aprecia că, în prezent, investiția în programele ESA este dintre cele mai eficiente, fondurile fiind cheltuite integral în țară. Practic, fondurile de cercetare-dezvoltare sunt alocate de ESA către entitățile naționale de cercetare-dezvoltare pentru realizarea de programe spațiale europene, riscurile fiind minime, iar ritmicitatea obținerii rezultatelor optima, eficiența managementului ESA fiind confirmată începând cu 1976.

Sumele alocate prin ESA pot fi utilizate integral de către institutele de cercetare naționale, de către universități și companii de înaltă tehnologie românești pentru a permite accesul organizațiilor din România la tehnologiile din patrimoniul ESA în vederea dezvoltării și promovării de capacității naționale de cercetare, educaționale și industriale în domeniile spațial, aeronautic, securitate și domenii conexe.

Prin Legea nr. 262/2011, România a ratificat Acordul dintre România şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi termenii şi condiţiileaferente, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene, semnată la Paris la 30 mai 1975, pentru aderarea României la Acordul dintre statele părţi la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi Agenţia Spaţială Europeană privind protecţia şi schimbul de informaţii clasificate, semnat la Paris la 19 august 2002.

Începând cu 1 iulie 2018, din cauza neefectuării plăților în anul precedent, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului Și Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos cu efecte imprevizibile asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe. Se periclitează astfel participarea tehnologiei și industriei naționale în cadrul programelor spațiale europene, întrerupându-se astfel un proces în evoluție, după eforturi de mai mult de două decenii.

Este pentru prima dată în istoria ESA, de la înființarea sa în 1975, când un Stat Membru ajunge în această situație. Cu toate acestea, ESA a continuat să încheie contracte cu entitățile românești care au câștigat licitațiile de proiecte și care în ultimii ani au devenit foarte competitive. Astfel, ESA a încheiat și derulează contracte cu entitățile din România însumând mare parte din contribuția pe care țara noastră o are restantă. Astfel, în România pe parcursul anilor 2019, 2020, 2021 au fost returnate deja sume importante, deși contribuția nu a fost încă achitată de țara noastră. Perpetuarea situației poate să conducă la consecințe foarte serioase ca suspendarea contractării proiectelor cu România.

La 21 octombrie 2021, un raport comun al Președintelui Comitetului Administrativ și Financiar (AFC) și al Președintelui Comitetului privind Politica Industrială (IPC) cu privire situația financiară a României a fost prezentat Consiliului ESA, arătând situația foarte dificilă în care se află ESA privind managementul alocărilor financiare naționale pe programe și că nu poate fi permisă deteriorarea acesteia în continuare. Prin același raport a fost menționat că situația în care un stat membru are constant restanțe financiare nu este compatibilă cu principiul solidarității și, de asemenea, raportul a indicat că perpetuarea situației poate avea consecințe serioase ca suspendarea alocării de contracte către România.

În luna decembrie 2021, Președintele Consiliului ESA a mandatat Directorul General ESA să discute cu autoritățile române situația României, în același timp fiind constituit în cadrul ESA un Task Force intern, care să facă propuneri pentru remedierea situației, cu scopul de:
– a se asigura că România efectuează plățile necesare pentru a-și acoperi contribuțiile financiare restante;
– a reduce expunerea financiară potențială pentru ESA și statele sale membre;
– a limita impactului asupra programelor ESA și asupra altor state membre;
– a menține activități suficiente în România pentru a continua menținerea și dezvoltarea capabilităților deja existente.

Evoluții în cursul anului 2022

La 4 februarie 2022, Directorul General ESA a adresat Prim-ministrului României o scrisoare, prin care își exprimă îngrijorarea față de situația în care se află România, având la acel moment o datorie restantă de 90 milioane de euro. Directorul General ESA și-a exprimat îngrijorarea că această situație va declanșa acțiuni ale Consiliului ESA în detrimentul României, acțiuni care ar perturba foarte mult pregătirea ședinței Consiliului ESA la nivel ministerial din noiembrie 2022 („CM22”), și ar îngreuna foarte mult discuțiile, în special în Consiliu, atât pentru România, cât și pentru ESA și ar afecta capacitatea României de a participa la programele CM22. Pentru a evita această situație dificilă este necesar ca România să recupereze dreptul de vot până în noiembrie 2022, Consiliul ESA așteptând un plan de plăți pentru contribuția restantă, plan pe care România să îl respecte întocmai.
Contribuția neachitată a României pentru programe însumează 102,27 milioane de euro pentru perioada 2019-2022, iar achitarea celor 63 milioane de euro până în 19 octombrie 2022 menține dreptul de vot doar până la 31 ianuarie 2023, termenul primei facturi din 2023 pentru programele ESA.

La 22 februarie 2022, la ședința Comitetului Administrativ și Financiar (AFC), statele membre au solicitat în urgență României să transmită planul de plăți până la Consiliul ESA din 16-17 martie 2022, cel puțin pentru suma necesară recuperării dreptului de vot. În cazul neprezentării acestui plan de plăți, Consiliul ESA va lua măsuri care pot fi de suspendare a accesului organizațiilor din România la licitațiile ESA (mai mult de 200 prevăzute pentru anul în curs) precum și alte măsuri pe care nu le putem dimensiona în acest moment.

La 24 februarie 2022, la ședința Comitetului privind Politica Industrială (IPC), ESA a reiterat faptul că este așteptat din partea României planul de plăți pentru achitarea contribuțiilor restante până la Consiliul ESA din 16-17 martie 2022.

La 11 Martie 2022, o delegație ESA condusă de domnul Jean Max Puech, Director servicii interne în cadrul ESA, s-a deplasat la București pentru o întâlnire cu domnul Marcel-Ioan Boloș, ministrul cercetării, inovării și digitalizării de la acea dată. Domnul Puech a subliniat că situația României este un motiv de îngrijorare pentru ESA și statele membre și că, în cazul în care situația nu este remediată într-un timp foarte scurt, Consiliul ESA va trebui să ia măsuri specifice, care vor afecta ecosistemul românesc.
Ministrul Boloș a asigurat delegația ESA că la nivel intern se fac toate eforturile pentru remedierea situației într-un timp cât mai scurt și a fost agreat ca România să achite până la sfârșitul lunii martie 2022 întreaga suma alocată contribuției fixe la ESA pentru anul 2022, de 10,79 milioane de euro, pentru a reduce suma necesară recuperării dreptului de vot până la Consiliul ESA la nivel ministerial din noiembrie 2022, iar diferența pentru achitarea contribuției restante pe programe să fie solicitată la prima rectificare bugetară pentru anul 2022.

La Consiliul ESA din 16-17 martie 2022, în ședința restrânsă în care sunt discutate subiectele cu un grad mare de sensibilitate, ESA a prezentat concluziile vizitei la București, iar unele state membre au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care situația României îl are asupra lor și au dorit să știe dacă ESA încheie în continuare contracte cu entitățile românești. Directorul ESA pentru Politică Industrială a răspuns că încă nu a fost luată o decizie cu privire la suspendarea încheierii de contracte cu România, așteptându-se din partea României cât mai curând și, în orice caz, înainte de următorul Consiliu ESA din 14-15 iunie 2022 un plan de plăți asumat de Guvernul României. Din nefericire, nici la Consiliul ESA din 14-15 iunie 2022, România nu a prezentat planul de
plăți în mod formal.

În lipsa prezentării planului de plăți de către România, la solicitarea statelor membre, ESA a propus la 24 mai 2022 Comitetului Administrativ și Financiar al ESA să recomande Consiliului ESA spre adoptare la 12 iulie 2022 o decizie prin care în lipsa prezentării de către România a unui plan de plăți asumat până la 31 iulie 2022 și nerecuperarea dreptului de vot până la Consiliul ESA din 19 octombrie 2022, vor fi implementate o serie de măsuri dintre care menționăm:
– României nu i se va permite să participe la programele ESA care vor fi propuse la Consiliul ESA la nivel Ministerial din noiembrie 2022. De interes special pentru România este Programul de Securitate care este în pregătire și vizează provocările recente de securitate din regiune, care sunt de interes special pentru România, având în vedere situarea sa geografică;- Suspendarea, până la recuperarea dreptului de vot, a principiului fair-return prin care contribuția financiară a României se poate returna integral în țară sub formă de contracte încheiate între ESA și persoane juridice române, în urma licitațiilor deschise;
– Pentru perioada în care România nu are drept de vot contractele pentru realizarea programelor ESA vor fi acordate cu prioritate entităților care nu sunt înregistrate în România.

Mediul industrial calificat pentru a lucra în programele ESA este extrem de afectat de situația actuală iar reprezentanții acestuia au comunicat, în repetate rânduri, delegaților români în comitetele de program ESA că nu mai sunt acceptați în consorțiile internaționale, deoarece coordonatorii acelor consorții au primit instrucțiuni din partea statelor de care aparțin să nu mai includă parteneri români pentru a nu risca respingerea de către ESA a întregii propuneri de proiect.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.