După Al Doilea Razboi Mondial, America a trecut prin doua pandemii respiratorii comparabile cu Covid-19: gripa asiatică din 1958 și gripa Hong Kong. În niciunul dintre aceste cazuri nu s-a închis economia – oamenii au fost pur și simplu mai atenți. Și nu toti – Jimi Hendrix cânta la Woodstock în plină pandemie de gripa Hong Kong, iar acolo nici vorbă de distanțare socială.
Epidemia H3N2 a izbucnit în iulie 1968, în Hong Kong. În septembrie erau deja infectați pușcași marini americani. Până în decembrie, gripa a lovit toate statele americane. În total, această pandemie a făcut între 1 și 4 milioane de victime în lume și peste 100.000 în SUA. Au fost infectați președintele Lyndon Johnson și vicepreședintele Hubert Humphrey, a murit de această gripă directorul CIA Allen Dulles. S-a îmbolnăvit și comandantul misiunii NASA Apollo 8, în timp ce se afla pe orbită. Datele actuale arată că gripa covid-19 a depășit impactul celei din 1969 în cazul SUA, iar estimările la nivel global arată că așa se va întâmpla în întreaga lume.
Totuși, nu virulența mai redusă a gripei din 1968-69 și nici faptul că, în august 1969, puțin după Woodstock, a apărut un vaccin a făcut ca reacția lumii să fie cu totul diferită de cea de acum. În 1969, gripa Hong Kong nu dădea prima pagină a ziarelor și abia s-a vorbit despre apariția vaccinului. Impactul aselenizării din iulie 1969 era incoparabil mai mare. O explicație lansată de sociologi ține de experiențele generaționale. ”Dacă am avea 48 de ani și am fi în 1968, sunt șanse mari să fi participat la Al Doilea Război Mondial, să avem un frate mai mic care a luptat în Coreea și poate un fiu care luptă în Vietnam”, spune Nathaniel Moir, de la Kennedy School of Government, de la Universitatea Harvard, citat de New York Post.
În 2020, studii precum cel al epidemiologului britanic Neil Fergusson, care estima 3 milioane de decese în Statele Unite, au făcut ca politicienii să ia măsura închiderii economiei. ”Acum, după ce guvernele au aruncat lumea într-o nouă mare depresiune, previziunile apocaliptice sunt revizuite și sugerează un bilanț al victimelor comparabil cu cel din 1958 și 1969”, scrie Peter St.Onge, de la Institutul Mises.
”Covid-19 ar fi fost mortală și fără previziunile lui Ferguson. Dar, dacă am fi știut adevărații parametri ai amenințării, poate că am fi ales o reacție mai bună și mijloace mai bune pentru a-i proteja pe cei în vârstă, susținând în același timp economia. Până la urma, economiștii avertizează mereu că șomajul și falimentele au consecințe majore asupra sănătății celor care-și pierd agoniseala de-o viață, își văd afacerile ruinate, familiile falite. Deciziile presupun compromisuri”.
”Covid-19 a demosntrat importanța libertății cercetării. Politicienii panicați puși în fața acuzațiilor presei nu sunt în cea mai bună poziție pentru a evalua aceste compromisuri și au nevoie de muniție intelectuală pentru a arăta care este cea mai bună cale. Mai mult, alegătorii au și ei nevoie de aceste argumente intelectuale, pentru a le transmite politicienilor ce să facă. Asta presupune două lucruri: o dezbatere transparentă și o dezbatere care să fie tolerantă cu scepticii.
Transparența înseamnă acces public la codurile folosite la programele ce estimeaza impactul pandemiei sau al renunțării la combustibilii fosili, estimări care justifică apoi o întreagă politică, de la carantină și până la taxele de poluare. Aceste studii trebuie să se bazeze pe fapte verificabile, iar procesul decizional ce urmează trebuie să fie transparent și deschis publicului.
Mai importantă decât trasperanța este acceptarea ideilor alternative. Asta înseamnă și idei care sunt greșite, sunt agresive, poate chiar periculoase. Ele trebuie tolerate și chiar salutate. Esența științei este să genereze ipoteze testabile de către oricine, nu doar de câțiva ”experți”.
Indiferent că avem de-a face cu o nouă criză sau cu o inovație politică, gândirea de turmă și cenzura sunt rețeta pentru dezastru și stagnare, în timp ce transparența și toleranța față de ideile noi sunt esența progresului. Această toleranță a științei ne-a permnis să ne ridicăm din sărăcie și întuneric. Așa cum spunea Francis Bacon în urmă cu trei sute de ani, inovația nu vine de la cercul mic al celor cu prestigiu, ci perogresul vine de la cei care-și pun întrebări, de la sceptici.
Este încurajator să știm că problemele noastre sunt vechi și că soluția este și ea arhitestată și simplă: transparență și toleranță. Cultura noastră celebrează știința pentru că ea este construită pe ”bătălii de idei” vechi de milenii, în care teoriile sunt testate și retestate, pentru o mai bună înțelegere. Asta înseamnă că nu există o știință ”oficială”. În realitate, știința nu este un palat sclipitor din Bethesda (sediul Institutului Național de Sănătate din SUA, în Maryland), ci este un șobolan mutant din canalizare care este ars, tăiat, fugărit, zdrobit și care supraviețuiește. Bestia asta este salvarea, nu un palat în care plecăm capul în fața celor cu rang mai mare din încăpere.
Puterea asta se poate menține doar dezbătând cele mai nepopulare, agresive, periculoase și, da, greșite idei. Daca nu vom mai face asta ne putem aștepta la o serie de catastrofe care ne pot readuce la viața brutală și scurta care a fost regula în cea mai mare parte a existenței omenirii.
Fie că este o pandemie, schimbare climatică, „rasism instituțional” sau orice altă criza, avem dreptul fundamental de a apăra transparența și toleranța, care sunt însăși știința, pentru ca ea să rămână una dintre realizările cele ma importante ale omenirii și pentru a ne bucura de această vârstă de aur care i-ar uimi pe înaintașii noștri”.
Nu noi trebuie sa aflam asta, ci ziaristii de la NYT si aliatii lor. Doar ca ei au descoperit adevarul ultim si, ca toti cei care l-au mai descoperit pana acum, primul lucru pe care il fac si il vor face este interzicerea sub pedeapsa a contestarii, sau chiar numai a punerii lui la indoiala. Este interesant ca noi, cei care am adulat odata adevarul unic si s-ar putea crede ca suntem vaccinati,l-am redescoperit ( inaintea americanilor ) si il slujim cu credinta. Daca nu credeti-cititi ziarele !
(1) O pledoarie inteleapta, de bun simt! Va multumesc!
„Metoda stiintifica”, asa cum a fost adoptata ea de comunitatea stiintifica contemporana, daca ar fi cunoscuta si respectata de insisi promotirii acestui proiect-experiment, ar fi facut imposibil acest exercitiu. Faptul in sine ca se vrea adoptarea simplistica, tiranica, unica si globala de catre toate statele lumii a unui singur model/curs de gestionare si tratament a epidemiei, fara drept de apel, prin discreditarea oricarei alternative concurente si experiente din practica medicala trecuta sau curenta demasca intentiile neoneste si periculoase ale acestui experiment globalist. Banii se reintorc cu pui grasi la investitori daca si stiinta gaseste o cale aidoma creditului bancar acordat cetatenilor, cu alte cuvinte, un sistem care sa garanteze un flux constant de clienti care „cotizeaza”. In cazul sistemului medical de sanatate, obligativitatea vaccinarii de masa, cu regularitate, an de an, de la nou nascut la seniori, prin contracte intre stat si privati este vaca de muls fara de epuizare. Plus multe alte beneficii de control al populatiei.
(2)
Metoda stiintifica face un capitol special, aparte al filosofiei stiintei, teoria cunoasterii/epistemologie, in spiritul careia, din nefericire, generatiile noi de cercetatori nu mai sunt educati decat minim, ba, mai rau, sunt chiar descurajati pe criterii de primat financiar — costuri, profit si pentru satisfacerea primo a investitorilor. Daca te uiti in programa departamentelor universitare de stiinta, in particular farmacie-medicina-biotehnologie, vei gasi o abundenta de cursuri si seminarii despre leadership, si markenting specific domeniului, despre profitabilitate & comp. S-a ajuns acolo unde se recunoaste deschis ca „noi nu suntem in business pentru vindecare, eradicare a bolilor, ci pentru, cel mult, ameliorarea simptomelor.” De unde si spalarea pe maini de responsabilitate. Pe sleau, stiinta e una din marfurile pretioase de exploatat in zilele noastre. Si cum stiinta este un domeniu vast, complex, apanajul unei elite restranse, guvernele si populimea trebuie sa se supuna, sa accepte fara cartire tot ce emana „expertii.”
Doar un exemplu minor, cate teorii contradictorii si tratamente aferente ati auzit despre „lupta impotriva obezitatii”, a colesterolului, diabetului samd.
Probabil ca, intre toate disciplinele stiintifice, medicina/sanatatea este cel mai pronuntat la granita dintre stiinta si arta si e bine sa fie asa. Nu tratam boli, ci indivizi cu un profil si istorie unice. Iar tratamentele care s-au dovedit repetat eficace nu trebuie discreditate si aruncate cu aroganta la gunoi, diar updatate.