Spre ce zone ale României s-au dus cei mai mulți bani ai străinilor

La sfârșitul anului 2022, soldul Investițiilor Străine Directe a fost predominant concentrat în regiunea de dezvoltare BUCUREȘTI – ILFOV, reprezentând 62,7 la sută din total, urmată de regiunea CENTRU cu o contribuție de 8,7 la sută din total și regiunea VEST, cu 7,1 la sută.

În contrast, nivelurile cele mai scăzute ale investițiilor străine au fost înregistrate de regiunile NORD-EST (2,9 la sută) și SUD-VEST – OLTENIA (1,9 la sută). Ordinea regiunilor de dezvoltare în funcție de ponderea deținută în soldul total ISD nu s-a
modificat față de anul 2021.

Repartizarea pe județe a soldului ISD

În cadrul cercetării statistice pentru determinarea ISD, au fost cercetate exhaustiv întreprinderile ISD având cel puțin 20 de salariați, precum și întreprinderile considerate atipice22. Acestea dețin o pondere de 97,6 la sută din soldul total ISD23, în
creștere cu 1,1 puncte procentuale în raport cu anul trecut. În valoare absolută, soldul ISD în aceste întreprinderi a înregistrat valoarea de 105 340 milioane euro, mai mare cu 8 519 milioane euro față de anul 2021.

Distribuția pe județe a investițiilor străine directe în întreprinderile cu cel puțin 20 de salariați și în întreprinderile atipice relevă faptul că Municipiul București a atras un volum semnificativ, totalizând 59 145 milioane euro la sfârșitul anului 2022 (56,1 la sută din soldul ISD în aceste categorii de întreprinderi). Următoarele cinci poziții sunt reprezentate de județele Ilfov (7 469 milioane euro), Timiș (5 240 milioane euro), Prahova (3 293 milioane euro), Cluj (2 894 milioane euro) și Brașov (2 825 milioane
euro).

Comparativ cu anul 2021, primele patru județe și-au menținut poziția în clasament, în timp ce județul Cluj a devansat județul Brașov. De asemenea, deși ocupă o poziție inferioară, județul Botoșani a înregistrat cea mai mare creștere relativă a soldului ISD în ultimul an (+55,0 la sută).

În perioada 2013-2022, soldul ISD a avut o evoluție neuniformă la nivelul județelor. Astfel, 18 județe au înregistrat un ritm de creștere a soldului ISD superior mediei naționale de 83,4 la sută, în timp ce 24 de județe s-au situat sub această medie (șapte
dintre ele înregistrând scăderi ale investițiilor străine directe). Județul Maramureș a consemnat cel mai mare avans, soldul investițiilor crescând de peste 27 de ori, de la 34 milioane euro la finele anului 2013 la 929 milioane euro în anul 2022. Au urmat Covasna, cu o majorare de peste patru ori (+301 milioane euro), Satu Mare și Sibiu, ambele înregistrând o triplare a soldului ISD, cu creșteri de 532 milioane euro, respectiv 1 396 milioane euro. În valoare absolută, investiții străine directe peste
pragul de 1 miliard de euro au fost atrase de Municipiul București, care a consemnat o creștere a soldului ISD în perioada 2013-2022 de 27 040 milioane euro (+84,2 la sută, valoare aflată în proximitatea mediei naționale), urmat de județul Ilfov,
cu o creștere de 434 milioane euro (+146,1 la sută), Timiș cu 2 264 milioane euro (având un ritm de creștere de 76,1 la sută, inferior mediei naționale), Cluj cu 1 776 milioane euro (+158,9 la sută), Sibiu cu 1 396 milioane euro și Prahova cu
1 285 milioane euro (ritm de creștere de numai 64,0 la sută).

Repartizarea pe baza principiului țara investitorului final

La 31 decembrie 2022, Germania a reprezentat principalul investitor străin în economia românească, menținându-și poziția dominantă din perioada anterioară. Entitățile rezidente în această țară dețin, atât în mod direct, cât și prin intermediul
filialelor și sucursalelor firmelor germane din țări intermediare, investiții de 16 120 milioane euro (14,9 la sută din soldul total al ISD). Clasamentul țărilor investitorilor finali este continuat de Austria (10,7 la sută), Franța (9,7 la sută), Italia (7,8 la sută),Statele Unite ale Americii (6,7 la sută) și Țările de Jos (5,3 la sută), fiecare dintre aceste țări înregistrând un sold ISD de peste 5 000 milioane euro .

Deși ierarhia principalelor țări partenere a rămas constantă în comparație cu anul 2021, se observă diminuarea contribuțiilor Italiei și Statelor Unite ale Americii la totalul indicatorului, cu 0,1puncte procentuale., respectiv 1,1 puncte procentuale și creșterea contribuțiilor Țărilor de Jos și Franței, cu 1,5 puncte procentuale, respectiv 0,1 puncte procentuale. Prezența acestor fluctuații indică adaptări în strategiile investiționale ale nerezidenților, reflectând, concomitent, evoluțiile economice specifice fiecărei țări partenere.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4636 Articole
Author

2 Comentarii

  1. Normal! De unde sa se completeze financiar Buzatu si ai lui plus toata gloata politica din zona, daca nu arunca niciun os spre taramul saraciei din judet, guvernul si strainezia?

  2. Este clar ,imaginea unei țări sărace din lumea a-IV-a…!
    Se văd zonele în care sărăcia a pus stăpânire,oltenia, moldova, valahia, bistrița,…
    Această hartă poate fi reprezentativă pentru electoratul unor partide!…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.