Super-ofertă la trafic de persoane

Am fost la Mall. Vindeau oameni. Preţurile erau bune. Totuşi, privind etichetele m-am gândit că pot să scot un preţ mai bun dacă merg direct la producător.

Când am ajuns în faţa scenei unde se vorbea în cifre am aflat că numai 5% din cazurile de trafic de persoane sunt identificate. Pare un procent bun dacă nu ai încotro. Până la urmă este un domeniu în care România este pe primele locuri în Uniunea Europeană. În plus, potrivit cifrelor oficiale, este un gen de muncă la care persoanele de la ţară au aceleaşi şanse de reuşită ca şi cele de la oraş. Puţin peste jumătate din victimele traficului provin din mediul rural (53,53%).

În mod neaşteptat, acuzatele de serviciu atunci când este vorba despre tragedii, judeţele Moldovei se zbat în mijlocul decent al clasamentului. Timişul, Ialomiţa, Mureş, Constanţa şi Braşov se bat pentru prima poziţie în ce priveşte numărul de victime (între 45 şi 50 de persoane identificate în 2015). Bucureştiul a urcat spectaculos în acest clasament de la 4 victime în 2014 la 39 (la egalitate acum cu judeţul Dolj).

Filiera familiară

Ca în orice afacere, şi când e vorba de trafic de persoane, tot pe cei pe care deja îi cunoşti pare să fie bine să te bazezi. Cea mai mare parte dintre cazurile de traficanţi sau recrutori (cum sunt numiţi în acte) sunt prieteni sau cunoscuţi ai victimei (479 de cazuri, anul trecut). Pentru o comparaţie, numai206 afost numărul de victime care au intrat în circuitele de trafic prin intermediul unor indivizi necunoscuţi. Italia, Spania, Germania, Danemarca şi Marea Britanie sunt destinaţiile predilecte pentru cei care fac bani din exploatarea victimelor (între 39 şi 111 cazuri identificate în 2015), însă ţara în care sunt folosite cele mai multe persoane de la noi este chiar România (338).

Sex, muncă şi alte situaţii

George Eremia, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane

Piaţa a cărei cerere era acuzată la întâlnirea de la Mall de George Eremia, comisar de poliţie în cadrul Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, că ar fi principalul motiv al traficului are nişe destul de clar formulate. Cele mai multe victime sunt exploatate sexual (mai bine de jumătate). Dar destul de puternic vin din spate cazurile de exploatare prin muncă, cerşetorie, furt şi tentativă ca şi alte situaţii (aici incluzându-se abuzuri de tipul exploatării identităţii, căsătoriei forţate, exploatare pentru beneficii sociale).

Unica Românie

Mirela Podoiu, preşedinte Fundaţia Uşa Deschisă

Un raport al Comisiei Europene privind evoluţiile făcute în 2016 în ceea ce priveşte combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor arată că 27 de ţări din Uniunea Europeană au adoptat proceduri privind felul în care trebuie să fie trataţi minorii neînsoţiţi pentru a preveni şi combate pericolul transformării acestora în victime ale traficului cu fiinţe umane. Practic este vorba despre toate ţările UE, mai puţin România. În acelaşi document, un psiholog din România povesteşte momentul dintr-un proces în care un traficant a fost lăsat să pună întrebări victimei. „Stăteam lângă victimă şi fetiţa nu ştia ce să facă. Să răspundă sau nu, mai ales că întrebările care îi erau adresate nu erau legate de caz, ci de identitatea ei. Traficantul voia să afle cine e. În final a strigat-o, a zis «Știu cine eşti» şi i-a spus numele. Copilul era gata să leşine pe scaun”. Cele mai multe victime ale traficului de fiinţe umane din Europa provin din România, s-a spus în Mall. Iar genul cuvântului „traficant” este mai flexibil decât s-ar aştepta cineva, 70% dintre cazurile recente implicând femei traficant. Sunt concluziile fundaţiei „Uşa Deschisă”, care a anunţat prin preşedintele său, Mirela Podoiu, că în ultimii 2 ani a adus în faţa justiţiei mai bine de 200 de traficanţi însumând condamnări de 226,5 ani de închisoare. Din nou, făcând împărţirea, riscurile pentru cel care face trafic par mai mari să câştige la lotto decât să fie prins ori pedepsit prea tare. Am primit un fluturaş: pentru orice caz de exploatare poţi suna oricând la 112.

Fotografii de Octav Ganea

Traficul de persoane 2015 în cifre

• În România 6 din 10 victime sunt femei.
• Numărul băieților minori victime a crescut îngrijorător, de la 10 în 2014 la 40 în 2015.
• Tiparele infracționale și profilul socio-demografic rămân neschimbate față de anii anteriori : 1) pondere crescută a victimelor de gen feminin ; 2)cele mai multe victime exploatate sexual ; 3) destinație principală -traficul intern ; 4) cea mai vulnerabilă categoria de vârstă la trafic- 18-40 de ani.
• 66% dintre victimele din acest an au fost femei, spre deosebire de 74% în anul anterior. Numărul minorilor de gen masculin este cu mult mai mare, de la 10 victime în 2014, la 40 în acest an. În categoria victimelor minore (fete) se observă o ușoară scădere atât în cifre absolute, de la 280 în 2014 la 276 în 2015, cât și ca valoare ponderată din total, de la aprox 37% în 2014, la aprox 31% în 2015.
• Vulnerabilitatea ridicată a minorilor este între vârstele de 14 și 17 ani și a adulților (femei și bărbați) între 18-40 de ani
• Și în acest an victimele au fost ofertate cu locuri de muncă de către persoane din cercul de prieteni/cunoștințe, transferând astfel încrederea și siguranța în oferta primită. Procentul victimelor recrutate de astfel de persoane este de 56,4%2 din totalul victimelor identificate (pondere ușor mai ridicată față de anul trecut).
• În acest an, crește numărul victimelor de gen masculin, în special minori, exploatați sexual.
• Nivelul de educație în rândul victimelor este același cu cel înregistrat în anii anteriori. Cele mai multe victime au finalizate studiile gimnaziale la momentul intrării în trafic.

(Cifre oferite de Agenţia Naţională Împotriva traficului de persoane serviciul monitorizare, evaluare, coordonare victime Centrul de Cercetare și Informare Publică)

„Victima traficului de persoane poate fi oricine, trebuie să avem în vedre că trafic de persoane înseamnă comerț cu oameni care produce profituri uriașe pentru traficanți. Metodele de exploatare sunt variate de la sex, cerșetorie, săvârșire de infracțiuni, căsătorie forțată, până la prelevare de organe. Traficul de persoane nu este doar de prostituție forțată, ci și de muncă forțată, exploatarea identității. Nu este undeva departe de noi, este peste tot, ne înconjoară. În industria sexului sunt mii de victime exploatate anual în cele mai scumpe și reputate hoteluri”, a mai precizat Mirela Podoiu, președintele Fundației ”Ușa Deschisă”

”Avem 830 de victime identificate, de trei ani, ne învârtim în jurul acestei cifre și acest lucru nu ne mulțumește pentru că într-adevăr suntem pe primele locuri în toate studiile și cercetările pe care le realizează organismele internaționale. Noi lansăm campanii de informare în școli, licee, vorbim de internet, rețele de socializare, dar victimele traficului de persoane sunt în prezent și atât timp cât cererile alimentează rețelele de crimă organizată și noi nu reacționam în același timp cu traficanții, există riscul ca și peste cinci ani să vorbim de acest flagel în România și să fim primii în top”, comisarul de poliție George Eremia, de la Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane. (Mihai Boeru)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.