Teatrul Evreiesc de Stat celebrează 72 de ani

La data de 1 august 1948 a fost înființat Teatrul Evreiesc de Stat din București, la propunerea Comitetului Democrat Evreiesc și a Asociației Culturale IKUF.

Astfel, la mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului teatru idiș profesionist – la  Iași, în anul 1876 – grație lui Abraham Goldfaden, atât în București și, un an mai târziu, la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună în lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș.
Clădirea din strada Dr. Iuliu Barasch a devenit sediul permanent al trupei de teatru, deja binecunoscute de public în urma spectacolelor susținute sub egida IKUF. Nume celebre precum Sevilla Pastor, Dina König, Seidy Glück, Mano Rippel, Isac Havis și alții, în coordonarea primului director, Bernard Lebli și a lui Ury Benador ca secretar-literar au prezentat un număr important de premiere. După anul 1954, scena și clădirea teatrului trec printr-o serie de modernizări, direcția fiind asigurată de Franz Auerbach. Similar perioadei 2014-2016, Teatrul Evreiesc de Stat se bucură în intervalul 1954-1956 de ospitalitatea marilor scene bucureștene, prilej cu care își desfășoară activitatea în mod neîntrerupt. În anul 1955, Israil Bercovici devine secretar-literar al Teatrului Evreiesc de Stat, el rămânând o figură emblematică a istoriei teatrului idiș din spațiul românesc. Un element de noutate în dezvoltarea teatrului îl constituie înființarea, în anul 1957, a unui Studio Idiș de pregătire actoricească, el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov, Alexandru Finți, David Esrig sau David Rubin.

Se montează piese de rezonanță, precum Tevie Lăptarul, Lozul cel mare, Comoara, Sender Blank, Nathan Înțeleptul, Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoare a lui Abraham Goldfaden, ilustrând creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Shalom Alechem, I.L. Peretz, S. Ansky, Iacob Gordin, H. Leivik), dar și ale unor dramaturgi evrei din România (Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Sever, Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller, Israel Horovitz, Mario Diament). Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptiste Molière, Gotthold Ephraim Lessing, Henrik Ibsen, Bertolt Brecht, Lion Feuchtwanger, Max Frisch, Friedrich Dürrenmatt, Arnold Wesker). Dincolo de talentul actoricesc, ilustrat de Tricy Abramovici, Sevilla Pastor, Carol Marcovici, Leonie Waldman-Eliad, Bebe Bercovici Carol Feldman sau Rudi Rosenfeld, se disting contribuțiile unor personalități precum regizorul George Teodorescu, dirijorul emerit Haim Schwartzman, actorul și regizorul Adrian Lupu, dar și ale altor numeroși membri ai orchestrei, referenți și secretari-literari.
După anul 1990, regizorul Harry Eliad preia conducerea Teatrului Evreiesc de Stat, acesta continuând menirea instituției de a promova limba și cultura idiș din România. Repertoriul cunoaște o diversificare tematică, iar trupa teatrului, îmbogățită cu nume noi – încă din anii ‘80-’90 – Theodor Danetti, Cornel Ciupercescu, Andrei Finți, Nicolae Călugărița, Dorina Păunescu, Maia Morgenstern, Roxana Guttman, Mihai Ciucă – completează astfel tradiția începută acum 72 de ani.
Direcția instituției trece în coordonarea actriței Maia Morgenstern, începând cu anul 2012, iar Teatrul Evreiesc de Stat  oferă publicului spectator un repertoriu vast, care ilustrează o simbioză între tradiție  și actualitate. Începând cu anul 2016, Teatrul Evreiesc de Stat organizează la București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST, împlinindu-și menirea de a conserva și promova limba și cultura idiș prin intermediul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale.
În pofida vicisitudinilor actuale, instituția noastră și-a continuat misiunea asumată, prin intermediul mediului virtual, unde spectactorii au putut urmări transmisii live și imagini din arhiva video a teatrului. De asemenea, Teatrul Evreiesc de Stat a prezentat publicului, cu doar două luni în urmă, cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES FEST, difuzată exclusiv în mediul online.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

4 Comentarii

  1. Povestea e mult mai stufoasa!Primul teatru evreiesc de limba idis din lume a fost infiintat in 1876 la Iasi de dramaturgul Avram Goldfaden!
    Teatrul evreiesc de Stat nu s-a ridicat din nimic,ca palmierul in desert,a existat inainte,in aceiasi locatie Teatrul Barașeum infiinta in plin regim antonescian,atat de hulit azi,cu aproparea expresa si sustinerea lui Radu Gyr,directorul teatrelor la vremea aceea, in 1941
    Actori plini de talent si de geniu ca :Mircea Crisan,N.Stroe,Alexandru Finti ,Beate Fredanov,etc,regizori ca Moni Gheleter ,compozitori ca Malineanu si Ely Roman,au debutat la acest teatru in anii 40,in plina „teroare fascista”:))!
    Dupa Victoria Sovietelor,in 1945 teatrul s-a dispersat,ultima piesa jucat a fost „Potopul” de Mihail Sebastian
    Istoria Adevarata a acestui teatru si a geniilor si talentelor care l-au animat ,nu a fost niciodata scrisa !Poate doamna directoare Maia Morgenstein sa faca ceva,dar cred ca nu e etapa de azi ,”correct politically”
    La Multi Ani teatrului!Mazel Tov!

  2. La moartea lui Avram Goldfaden la New York, a fost o participare uriasa, poate cea mai mare, a diasporei evreiesti, de al omagia pe Maestru, care sper sa mai fie omagiat si in Bucuresti, cu numele sau dat unei strazi. Pacat, ca in lipsa lor de neintelegere a Universalitatii, lumei spirituale adevarate ( a se vedea Noul Testament ), Poporul Evreu, care asa cum este el, cu bune si rele, este inteles si apreciat de alte culturi, precum noi Romanii, dar ei nu fac macar minimul efort, sa inteleaga ca nu sunt singurele creatii pe planeta, ca sa nu mai vorbim ca in Univers, sunt o gramada de alte Civilizatii. In acest sens minimul bun simt, cere macar respectarea Adevarului, care numai asa poate duce la comemorarea vietii umane.
    O zi buna.
    Con
    P.S. Sunt persoane asa cum s-a spus aici, inteleg ce am vrut sa spun.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.