“FEST-FDR”, Festivalul European al Spectacolului Timişoara – Festival al Dramaturgiei Româneşti, eveniment anual organizat de TNT, a devenit, în urma votului celor 106 membri ai Adunării Generale, cel mai nou membru al “Asociaţiei Europene a Festivalurilor” (EFA).
Asociaţia Europeană a Festivalurilor este cea mai prestigioasă reţea culturală din Europa. Fondată în 1952 la Geneva, la iniţiativa filosofului Denis de Rougemont şi a dirijorului Igor Markevici. De atunci, EFA s-a dezvoltat în permanenţă ajungând, de la cele 15 evenimente cu care a început, o reţea ce reuneşte în prezent 111 festivaluri de muzică, teatru, dans şi multidisciplinare, asociaţii naţionale de festivaluri şi organizaţii culturale din 42 de ţări din Europa, Asia, Africa şi America de Sud.
Misiunea EFA este aceea de a susţine festivalurile şi de a promova importanţa şi rolul acestora în cooperarea culturală internaţională şi în societatea de astăzi. Prin urmare, scopul principal al EFA este acela de a coordona eforturile membrilor săi, de a facilita cooperarea şi coproducţiile şi, de asemenea, de a stabili strategii comune, de a promova tendinţe artistice multidisciplinare în ideea de a evidenţia rolul artei în societate.
Avantajele aderării FEST-FDR la această reţea privesc oportunităţile de colaborare dintre festivalul timişorean şi alte festivaluri internaţionale de prestigiu, posibilitatea de a diversifica şi de a creşte calitativ şi cantitativ oferta artistică.
Alături de Festivalul Internaţional „George Enescu”, Festivalul European al Spectacolului Timişoara – Festival al Dramaturgiei Româneşti reprezintă România în cadrul EFA. Argumentul care a determinat board-ul EFA (în prima fază), iar apoi Adunarea Generală să accepte intrarea FEST-FDR în reţea, s-a referit la capacitatea acestui festivalul organizat de Teatrul Naţional de a se reinventa, de a diversifica şi de a deschide spre Europa şi spre lume un eveniment cu o tradiţie solidă ce se întoarce în urmă cu trei decenii.
Noi premiere la Naţionalul timişorean
M-am hotărât să devin prost
După ce, în 25 mai, Teatrul Naţional din Timişoara a participat la festivalul arădean „Eurounderground”, cu spectacolele “Aeroport” şi “Sala de aşteptare – Aeroport 2” de Ştefan Caraman, la începutul lunii iunie, alte două producţii ale Naţionalului vor avea reprezentaţii pe scene de festival din România şi Republica Moldova.
Astfel, Teatrul Naţional a fost invitat să participe cu spectacolul “Boala familiei M”, de Fausto Paravidino, la festivalul BITEI de la Chişinău, eveniment prestigios ce reuneşte, ca în fiecare ediţie, producţii importante ale unor teatre din Germania, Marea Britanie, Spania, Japonia, Coreea de Sud, Turcia, Israel, Rusia, Ucraina, Cehia, România, Georgia, Azerbaidjan şi Republica Moldova. Spectacolul, în regia lui Radu Afrim, scenografia Velicăi Panduru şi avându-i în distribuţie pe actorii Ion Rizea, Claudia Ieremia, Mălina Manovici, Călin Stanciu jr., Colin Buzoianu şi Victor Manovici, este programat sâmbătă, 2 iunie, ora 19.00, la Teatrul „Eugène Ionesco” din Chişinău.
Marţi, 5 iunie, Teatrul Naţional prezintă spectacolul “M-am hotărât să devin prost”, de Martin Page, la Iaşi, în cadrul Festivalului “Teatru – Dar”, organizat de Teatrul ”Luceafărul”, Asociaţia „Dar din dar” şi Ateneul Tătăraşi, festival aflat la prima ediţie, care are ca scop promovarea solidarităţii în comunitate prin artele spectacolului. Reprezentaţia este programată de la ora 20.00, în Sala Mare a Teatrului „Luceafărul” din Iaşi. Distribuţia îi reuneşte pe actorii Călin Stanciu jr., Victor Manovici, Mălina Manovici, Alina Chelba şi Victoria Rusu. Regia aparţine Antonellei Cornici, scenografia este semnată de Rodica Arghir, muzica aparţine lui Bobo Burlăcianu, conceptul video este creat de Lucian Matei, iar light-design-ul aparţine lui Lucian Moga.
Naţionalul timişorean lansează un nou proiect teatral, în cadrul programului “Universalis”. Astfel, în această perioadă, au început repetiţiile la spectacolul “Viaţa e vis” de Pedro Calderón de la Barca, direcţia de scenă a noii producţii fiind semnată de regizorul Mihai Măniuţiu.
Regizorul Mihai Măniuţiu în timpul repetiţiilor
“Viaţa e vis” (1635) este una dintre marile legende ale lumii, o metaforă despre nesfârşita iluzie care este viaţa. Povestea lui Segismundo, fiul regelui care şi-a încarcerat copilul după ce a visat că acesta va deveni un monstru, este tulburătoare: singur, plin de ură şi de resentimente, condamnat pentru faptul de a exista, băiatul devine, într-adevăr, monstrul pe care îl visase tatăl său cu mulţi ani în urmă. Dar regele Basilio începe să se îndoiască şi face un experiment: îl aduce pe fiul său la palat, sub efectul unui narcotic. Când se trezeşte, cei din jur pretind că totul a fost un vis. Dezlănţuit, Segismundo face doar ceea ce ştie: urăşte, ucide. Regele îl trimite din nou în viaţa lui de dinainte, unde paznicul său îl convinge, încă o dată, că totul a fost un vis. Dar poporul a aflat de existenţa lui şi îşi vrea prinţul – se răscoală, înfrânge armata lui Basilio şi-l urcă pe Segismundo pe tron. Înţelepţit de visele vieţii lui, Segismundo pune în balanţă destinul şi liberul arbitru, şi, câtă vreme totul este o iluzie, decide că vrea ca în acest vis să fie un rege bun, un om generos.
Distribuţia spectacolului îi reuneşte pe actorii Marian Râlea, Ion Rizea, Claudia Ieremia, Alina Ilea, Valentin Ivanciuc, Călin Stanciu jr., Colin Buzoianu, Marius Lupoianu, Sabina Bijan, Andrea Tokai, Mălina Manovici, Daniela Bostan, Ana-Maria Pandele, Alina Chelba, Corina Dohanici, Cristina König, Ana-Maria Cizler, Nicolae Pârvulescu şi studenţii Victoria Rusu, Mihaela Tomceanu, Adriana Sâncrăian, Anca Rădulea, Mădălina Toderaş, Richard Haldik, Ionuţ Iova, Flavius Retea şi Ştefan Roman (departamentul Actorie al Facultăţii de Muzică şi Teatru din cadrul Universităţii de Vest). Decorul şi costumele aparţin scenografului Adrian Damian, iar Lucian Moga semnează light design-ul.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.