După înfrângerea la prezidenţiale a Iuliei Timoşenko, ministrul de Externe de la Kiev recunoaşte că revizuirea verdictului Curţii Internaţionale de Justiţie privind platoul continental al Mării Negre este imposibilă. Guvernul va analiza însă planurile României de a găzdui scutul american antirachetă.La patru zile după alegerile prezidenţiale, guvernul de la Kiev a pus capăt speculaţiilor produse de afirmaţiile premierului Iulia Timoşenko privind revizuirea deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie, prin care România a obţinut 80% din suprafaţa platoului continental al Mării Negre aflată în litigiu.
“Ucraina nu va putea să obţină o revizuire a verdictului Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga în disputa cu România privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Piotr Poroşenko, în cadrul unei intervenţii în plenul parlamentului de la Kiev, relatează Agerpres. “Ucraina a pierdut războiul informaţional legat de procesul de la Haga”, a indicat ministrul una dintre raţiunile verdictului favorabil României. Poroşenko a pus pe seama reacţiilor “emoţionale” declaraţiile anterioare ale lui Timoşenko.
Pe de altă parte, guvernul Timoşenko a reacţionat faţă de includerea României în proiectul scutului american antirachetă, anunţând că analizează în detaliu, la nivel de experţi, decizia şi efectele posibile asupra securităţii sale şi asupra celei regionale, relatează RRA citată NewsIn. "Ca stat vecin cu România, Ucraina nu poate să treacă cu vederea planurile privind amplasarea noului sistem antirachetă în imediata apropiere a graniţelor sale şi, în plus, cu elemente de amplasare în acvatoriul Mării Negre", a declarat purtătorul de cuvânt Serghei Saienko. Potrivit RRA, autorităţile de la Kiev afirmă tot mai mult dreptul Ucrainei de a participa la noua arhitectură de securitate de la Marea Neagră.
Actualul executiv condus de Iulia Timoşenko are însă zilele numărate. Considerată la Kiev drept un politician de orientare naţionalistă, Timoşenko a refuzat până acum să-şi accepte înfrângerea la prezidenţialele ucrainene. Preşedintele ales, prorusul Viktor Ianukovici, i-a cerut însă demisia, iar cele mai vehiculate nume pentru postul de premier sunt Iuri Ehanurov, fost premier apropiat preşedintelui în exerciţiu Viktor Iuşcenko, Arseni Iaţeniuk, fost candidat la prezidenţiale şi liderul Frontului Schimbării, şi Mykola Azarov, numărul doi al Partidului Regiunilor, condus de Ianukovici. Preşedintele ales al Ucrainei a manifestat o mai mare apropiere faţă de minorităţile naţionale din Ucraina. Susţinut puternic de populaţia rusofonă din estul ţării, Ianukovici a promis să transforme rusa în a doua limbă oficială. Totodată, el a semnat un acord cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Ucraina, angajându-se să confere limbii române statutul de limbă oficială regională. De altfel, reprezentanţii comunităţii româneşti au candidat pe listele partidului lui Ianukovici la ultimele alegeri parlamentare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.