La fel ca aniversarea de la Berlin din 2007, ceremonia de pe Capitoliu dedicată împlinirii a 60 de ani de Comunitate Economică Europeană prin semnarea Declarației de la Roma a fost o tentativă de surmontare a unui eșec sau, în cel mai fericit caz, a unui pas înapoi. Declarația de la Berlin din 2007 deschidea însă calea către Tratatul de la Lisabona (2009), pe când Declarația de la Roma nu anunță nimic evident, scrie publicația franceză La Tribune, într-o analiză dedicată summitului aniversar de la Roma care a avut loc sâmbătă.
Da, din Declarația de la Roma a fost eliminată referirea la „Europa cu mai multe viteze“, cu care marile economii din UE amenințau țările din Est. A fost introdusă însă sintagma „ritmuri și intensități diferite“, mergând „în aceeași direcție“. O nouă UE a început să existe de mult, o uniune a statelor euro, condusă de conclavurile informale ale miniștrilor de Finanțe, acolo unde se impun măsuri dure și pentru restul statelor UE. „Fără să fi fost anunțat oficial, există deja o nouă UE, pusă exclusiv sub controlul guvernelor naționale și, prin ele, sub controlul parlamentelor“, scrie La Tribune. Această nouă Europă se va negocia în perioada următoare. Este limpede că UE nu este unitară, scrie The Economist. „Cele 27 de state membre sunt integrate în UE în moduri diferite: toate sunt parte din piața unică, 26 fac parte din uniunea bancară, 21 sunt în Schengen, alte 21 sunt în NATO, iar 19 sunt în zona euro.“ În acest context, „merită revăzută propunerea unui Parteneriat Continental, deschis tuturor statelor europene“, scrie The Economist.
La Croix: Un paradox trist
„Un paradox trist“, scrie La Croix: Uniunea Europeană sărbătorește a 60-a aniversare a actului său fondator în momentul în care trebuie să facă față, pentru prima dată, despărțirii de unul dintre membri – Regatul Unit. Crizele UE sunt multiple, scrie The Economist: ascensiunea partidelor populiste, migrația, deteriorarea contextului geopolitic (în Ucraina, Orientul Mijlociu, Nordul Africii). „Dar în primul rând nepopularitatea UE, atât în guvernele naționale, cât și în rândul electoratelor“, arată revista britanică.
New York Times: Filiala românească a Mișcării de 5 Stele
„Europa a fost un vis care s-a transformat în coșmar. Suntem italienii care vor o viață mai bună și mai multe drepturi, ceea ce am avut înainte de adoptarea euro“, spune Mario De Giorgi, un protestatar anti-UE ieșit pe străzile Romei. „Euro este o monedă ucigașă; a distrus lumea. Europa trebuie să dispară și să fie înlocuită de ceva care să garanteze adevărata libertate“, declară pentru The New York Times Tiberiu Chiriac, care spune că face parte din filiala română a Mișcării de 5 Stele, partidul populist italian antieuro.
Der Spiegel: Nu mai trebuie să dăm lecții țărilor mici
„Europa este mai mult decât Germania“, a spus pentru Der Spiegel ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, adăugând că țările mici ar trebui să înțeleagă că Germania, cea mai mare putere economică din UE, nu vrea să le țină lecții, ci este interesată de soarta lor. „Ar trebui să contracarăm tentațiile venite de la , care vorbesc despre noi, germanii, spunând că ne place să jucăm un rol important, să ne asumăm responsabilitatea și să arătăm, în schimb, că Europa este mai mare decât Germania și că nu ne pot avea decât pe toți la un loc“, a spus Sigmar Gabriel.
Les Echos: O Europă anti-Trump
„Mergând pe calea de mijloc dintre autosatisfacție și modestie, redactată într-un limbaj cât mai puțin tehnocratic cu putință“, Declarația de la Roma vrea să reînnoiască angajamentul UE în relațiile internaționale, prin multilateralism, prin susținerea ONU și promovarea liberului schimb. „Sunt direcții care ar părea anodine în alte circumstanțe, însă astăzi ele folosesc la marcarea diferenței față de traiectoria pe care o au Statele Unite sub Donald Trump“, mai scrie Les Echos.
Politico: O soluție americană pentru UE
Summitul de la Roma a fost o ocazie pentru fostul ministru italian Giulio Tremonti (președinte al Institutului Aspen Italia) și pentru Ted Malloch (un nume vehiculat pentru postul de ambasador la UE al administrației Trump) de a face apel pentru revenirea la principiile fondatoare ale Comunității Economice Europene: pace, prosperitate, uniune economică, dar cu respectarea suveranității statelor. UE este la această oră dominată de „impulsuri dirijiste“, de „un mandat elitist venit de sus, pentru crearea unei entități supranaționale“, un proces care „nu este democratic și care nu a trecut de referendumurile în care cetățenii UE au respins procesul anonim de luare a deciziilor în UE“. În acest fel, principiile fondatoare ale CE s-au transformat în 151 de kilometri de hârtii cu regulamente impuse de Bruxelles. Soluția, scriu americanul Malloch și italianul Tremonti (reprezentantului unei organizații finanțate de Rockefeller Brothers Fund, Fundația Bill Gates sau Fundația Ford), este revenirea la modelul de acum 60 de ani: „unitate doar în ceea ce este esențial, precum apărarea, securitatea și piața unică, iar restul trebuie lăsat la latitudinea statelor“.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.