Imediat după deznodamantul alegerilor prezidenţiale din Franţa, a şasea economie a lumii, au urmat prezidenţialele din cea de a 11-a economie mondială, Coreea de Sud, într-o regiune în care tensiunile pot escalada oricând. Liberalul Moon Jae-in, candidatul Partidului Democrat, a castigat alegerile cu peste 40% din voturi.
Campania pentru alegerile din Coreea de Sud au stat sub semnul corupţiei şi al ameninţării nord-coreene. Corupţia a fost cea care a dus la destituirea fostei preşedinte Park Geun-hye, urmată imediata de arestarea şi punerea ei sub acuzare. Acelaşi scandal l-a adus în centrul atenţiei pe moştenitorul imperiului Samsung, aflat şi el în închisoare.
Programul nuclear al Phenianului şi de testele balistice efectuate recent au dus la masarea unui numar impresionant de trupe ale armatei Chinei la graniţa cu Coreea de Nord şi la cele mai dure avertismente lansate de Statele Unite. Aceste teste şi acuzele Phenianului că serviciile secrete sud-coreene si CIA au încercat asasinarea dictatorului Kim Jong-un au fost considerate de unii analişti drept o tactica a Phenianului de a spori sansele lui Moon. Însă cea mai importantă evoluţie ţine de desfăşurarea pe teritoriul sud-coreean scutului antirachetă al SUA – sistemul THAAD. Această decizie a fost luată de un guvern interimar, iar Moon Jae-in a considerat că a fost o decizie ”grăbită care nu a parcurs procesul democratic, a dus la divizarea societăţii şi a agravat relaţiile internationale”. Însă Moon nu va putea face nimic în privinţa scutului antirachetă american – decizia aceasta nu a fost doar semnată, ci şi aplicată, în ciuda protestelor a mii de sud-coreeni.
Moon Jae-in se poate dovedi un aliat incomod pentru SUA şi datorită poziţiei sale faţă de Coreea de Nord. Tatăl său s-a născut în Nord şi Moon este adeptul apropierii de Coreea de Nord, spre deosebire de fosta preşedintă Park Geun-hye. Moon a avut de suferit în urma participării la protestele împotriva dictatorului Park Chung-hee (1963-1979), tatăl fostei preşedinte. El doreşte redeschiderea complexului industrial de la Kaesong, în Coreea de Nord, creat în 2002 pentru apropierea celor două state, dar criticat dur de conservatorii de la Seul şi Washington pentru că ar fi adus regimului de la Phenian fondurile necesare perpetuării la putere şi dezvoltării militare. Având în vedere această poziţie moderată faţă de Phenian şi Beijing, Moon Jae-in se bucură de o imagine bună în cele două ţări.
Moon Jae-in este doar al treilea preşedinte liberal al Coreei de Sud, condusă până scum de regimuri conservatoare. El doreşte o amendare a Constituţiei, pentru ca funcţia prezidenţială să fie mai puţin ”imperială” şi să se axaeze pe justiţia socială – în ciuda forţei economice, Coreea de Sud este una dintre ţările asiatice cu cele mari discrepanţe între bogaţi şi săraci. Moon mai doreşte şi reducerea influenţei politice a marilor grupuri industriale (chaebol), însă mai toţi analiştii spun că este un deziderat utopic – marile companii sunt aproape de neatins şi toţi preşedinţii au devenit prietenii lor odată cu preluarea mandatului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.