Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului le va arăta joi şi vineri vizitatorilor cum se gătesc tradiţional piftiile, ciorbele şi alte preparate specifice iernii, după care, sâmbătă şi duminică, toate aceste mâncăruri vor putea fi servite contra unei donaţii, informează un comunicat de presă.
„Răciturile erau şi sunt nelipsite de pe masa gospodarilor fiind apreciate mai ales pentru valorile nutritive ca remediu în faţa gerurilor de altădată.
La Muzeul ASTRA veţi avea ocazia să trăiţi experienţa gătirii de răcituri, după tipare clare şi respectare cu sfinţenie a cantităţilor şi ingredientelor dar şi exemplul clar de utilizare a tuturor resurselor, după cum nu se arunca nimic în gospodăria ţăranului din România.
Piftie în farfurie, Răci în blid, Răci în tăner, Popricaş de Rugă şi zama cu moare de varză sunt câteva reţete întâlnite, în această perioadă a anului din Banatul de munte până pe Valea Târnavelor. Reţetele sunt culese în cercetările de teren ale specialiştilor din muzeul ASTRA, altele experienţe personale şi vor fi prezentate publicului în acest început de ianuarie şi de 2024!
Răciturile erau şi sunt nelipsite de pe masa gospodăriilor fiind apreciate mai ales pentru valorile nutritive pentru gerurile de altă dată. La muzeul ASTRA veţi avea ocazia să trăiţi experienţa gătitului de răcituri, după tipare clare, respectarea cu sfinţenie a cantităţilor şi ingredientelor dar şi exemplul clar de utilizare a resurselor. De fapt, cum nu se arunca nimic în gospodăria ţăranului din România.
Vom vorbi şi despre instrumentarul din lemn esenţele lemnoase care au folosite de meşteri, ca nu cumva să amărască mâncarea sau să-i modifice gustul. De ce în această perioada a anului se tăia lemnul de diferite esenţe şi cum erau prelucrate linguriţele din lemn, străchini din lemn şi restul instrumentarului? Vom afla împreună!
La Muzeul ASTRA se gustă tradiţia curată! Cultura se trăieşte!”, a declarat managerul muzeului, Ciprian Anghel Ştefan.
În primele două zile, joi şi vineri, se vor desfăşura ateliere gastronomice prin care se vor ilustra toate etapele de pregătire a ingredientelor necesare preparării piftiilor: picioare de porc, urechi, ciolan, oase cu carne afumate. Iar după ce piftiile vor fi lăsate să se odihnească şi să se închege peste noapte, vor fi servite sâmbătă şi duminică, alături de alte preparate cu poveste ale bucătăriei tradiţionale româneşti.
Sâmbătă se va găti popricaş de rugă ca în Banatul de munte, un preparat ce valorifică ceea ce nu constituie fruntea cărnii la vacă, porc sau pasăre. Al doilea preparat cald în ziua de sâmbătă va fi ciorba cu carne de porc acrită cu moare de varză. Duminică, pe lângă preparatul rece: piftiile, se va mai servi şi o ciorbă acră cu afumătură de porc şi hrean.
„Pentru că dorim să vă prezentăm modalitatea de confecţionare a instrumentarului folosit în cuhnia tradiţională, doi meşteri rudari vor fi alături de noi de vineri până duminică, pentru a lucra lemnul de esenţă moale, transformându-l în obiecte folositoare încă în bucătărie. Alături de instrumentarul care va fi proaspăt confecţionat, o expoziţie va arăta recipiente şi modalităţi de a conserva hrana în perioada rece”, se arată în comunicat.
Astăzi 10 ianuarie 2024 pe ger m-am dus pana la Piatza Obor sa-mi cumpăr 1 Ibric de Smaltz sa prepar Supa de Cartofi cu Borsh Magic ! Iar in Ibric cu Smaltz iese Mâncarea mai Gustoasa ! Am Ibric de Inox dar nu este Bun ! Cocleste Ibricul de Inox de la Sarea de Lămâie de la Borsh Magic !
De 1 Decembrie 2018 minunatul Muzeu Astra din Dumbrava Sibiului avea în partea de clădire expoziție de unelte ale meșteșugarilor sași, nimic despre țăranii și ciobanii români din împrejurimi. Undeva pe o alee o baracă pentru mâncare realizată și cu o împrejmuire din scânduri ne rindeluite. Cotețele și grajdurile țăranilor români din Săcădate, Cornățel, Nucet, Glâmboaca, Noul Român și altele de la 1918 erau din scânduri și bârne rindeluite. Unele mai există și astăzi. În baracă se împărțea, sugerându-se ce mâncau românii, porții simbolice de mămăligă cu magiun sau mămăligă cu varză acră!!! Pe Scândurile de pe împrejmuire de sărbatoarea românilor nu erau poze de soldați români, țărani români de atunci ci de soldați sași de armată austro ungară sau germană care au luptat contra Regatului României, cu nevestele sau pe motociclete. Alături pe o improvizație de scenă cântau, în costume impecabile, un taraf profesionist de țigani de restaurant de București o muzică de calitate, dar fără legatură cu locul și Aniversarea. Pe total o batjocură regizată și o rușine fără margini și ireparabilă a conducerii muzeului Astra și a autorităților locale.