Vârstnicii, victime tot mai dese ale agresiunilor

Tot mai mulți bătrâni sunt atacați, bătuți, jefuiți. Deși săraci, trăind din pensii mizere, care nu le ajung de la o zi la alta, lipsiți de multe ori de putere și sprijin, bătrânii sunt astăzi ținte sigure pentru persoane violente, impulsive, lipsite de educație și bun-simț.

Chiar dacă nicio instituție nu a întocmit vreo statistică, aflăm tot mai des de persoane vârstnice care ajung victime ale unor acte de violență. „Agresiunile asupra vârstnicilor sunt, fără îndoială, rezultatul mentalității, al unui mod în care unii tineri au fost educați, acela de a disprețui persoanele în vârstă. Este o tendință în societatea românească de a considera persoana vârstnică mai degrabă o persoană inutilă decât una necesară echilibrului comunităților din care fac parte. Atâta vreme cât există această stare de fapt, exprimată prin  variate mecanisme ce țin de modul în care este privit vârstnicul în comunitate,  izolarea lui, procesele de umilire, pe care le-am văzut  în diverse situații, plecând de la pensiile mizere pe care le au până la promoțiile din magazine, la care vârstnicii participă, toate astea sunt elemente care concură la ideea că vârstnicul este o persoană ce trebuie disprețuită și asupra căreia, în mod firesc, trebuie să-ți exerciți forța, să-ți exprimi agresivitatea“, ne explică psihologul Hanibal Dumitrașcu.

Cel mai adesea, motivul agresării acestora îl reprezintă banii. Și asta, în pofida faptului că bătrânii sunt defavorizați, au venituri mici, ei trăind de multe ori la limita supraviețuirii. „Modul, din păcate extrem de violent, prin care unii oameni înțeleg să intre în posesia veniturilor unor persoane în vârstă, starea de neputință, de izolare, în care se găsesc mulți dintre acești  bătrâni, îi transformă în ținte sigure. Este un mod de a-ți exprima puterea, discreționar și în afara oricărei morale, pentru că nu există, din păcate, nici de o parte, nici de cealaltă, nici a agresorului și nici a victimei, un control eficient și echilibrat al comunităților din care fac parte. Sunt categorii de vârstă expuse și procesul de marginalizare este unul care, iată, îi transformă pe unii în agresori, iar pe ceilalți în victime“, spune Hanibal Dumitrașcu.

Lipsa de educație duce la violență

„Întotdeauna este vorba despre educație. Cine face educație? Școala? Familia? Biserica? Eu zic că toate la un loc ar trebui să facă lucrul ăsta, dar într-un mod în care să-și unească forțele și să fie coerent. Atâta vreme cât instituțiile acestea nu comunică între ele, nu sunt pregătite să aibă același tip de mesaj asupra copilului, a tânărului, a adolescentului, se întâmplă ceea ce se vede cu ochiul liber. Ăsta este marele păcat care generează violența, lipsa de comunicare între instituțiile care alcătuiesc o comunitate. Dacă ele ar coopera, dacă ar avea programe-țintă asupra copilului sau a tânărului și, nu în cele din urmă, asupra persoanelor adulte care au un comportament deviant… Cu certitudine, lucrurile n-ar arăta atât de prost, așa cum, din păcate, se întâmplă în acest moment. Violența este susținută de un univers extins, pornind de la mijloacele de transmitere a informațiilor electronice, televiziuni, Internet, până la afișajul publicitar. Deja au fost scoase, de exemplu, de pe panourile publicitare mesajele de vânzare a băuturilor alcoolice și a țigărilor. Eu consider că în stradă există suficiente elemente de violență provocatoare“, este de părere Hanibal Dumitrașcu.

Cei mai slabi sunt copilul și bătrânul

„Violența asupra bătrânilor face parte din patternul de violență în familii, în comunități, pentru că este de două feluri. În interiorul familiei, de regulă, violenţele sunt pe moștenire, pe casă, pe o gestiune conflictuală a unor relații care au fost mereu conflictuale. Nu există relații armonice și, dintr-o dată, apare conflictul, adică există patternuri de relații conflictuale în familie. Dacă părintele și-a bătut copilul, poate să ajungă cândva în situația  în care copilul, fiind deja adult, să bată părintele. Este același model. Mai sunt cele legate de vecinități, pe dispute tot materiale, cu gardul, cu pomul etc. Și când nu există alte argumente, există pumnul. Vin pe zone de sărăcie, cu probleme sociale multe și în care sigur că e nevoie de un țap ispășitor. Și, de regulă, cel mai slab este țapul ispășitor. Cei mai slabi sunt copilul și bătrânul“, ne-a spus sociologul Alfred Bulai (foto).

Accesele de impulsivitate, agresiunile verbale și fizice sunt tot mai prezente în viața de zi cu zi. „Societatea românească este în momentul ăsta este extrem de violentă, în varii forme. Cea mai răspândită formă de violență este cea intrafamilială, de la formele de violență verbală până la cea fizică. E un proces cvasigeneralizat de înstrăinare, de alienare, de pierdere a sensului  vieții. Și faptul că familia reprezintă locul în care se manifestă toată această pierdere de elan vital nu este deloc întâmplător. Unde să-ți reverși toată această alienare, dacă nu în preajma celui mai apropiat semen al tău, care este unul dintre membrii familiei tale?! Fie că e vorba despre partenerul de viață, despre copii, despre părinți, procesul acesta de violență este cvasigeneralizat, pentru că, în general, indivizii nu mai sunt susținuți de comunitatea din care fac parte. Există stres, există șomaj, există boală, există atâtea elemente negative din punct de vedere social, încât sigur că familia este sacul de box al tuturor neîmplinirilor și al animozităților pe care îl strâng unii dintre semenii noștri“,  explică și psihologul Hanibal Dumitrașcu.

Bătrâni bătuți, violați, umiliți

– Pe 31 martie, un bărbat de 66 de ani a fost atacat de doi tineri în pasajul subteran Rainbow din Brașov. Agresorii și victima se cunoșteau și au ajuns la conflict din cauza banilor. Bărbatul a fost rănit grav la cap, bătut cu pumnii și picioarele. Apariția unui agent de pază i-a determinat pe atacatori să fugă, iar bărbatul, aflat în stare de inconștiență pe caldarâm, a scăpat cu viață. „Eu știu că am încercat să mă apăr, dar eu neavând putere, bătrân… Nu-mi amintesc exact… Muncesc cu ziua, la anii mei, și tu dai în mine? E frumos? Nu e frumos! De ce să dau într-un om care muncește? De ce să dau în el?“, spunea acesta. Atacatorii, în vârstă de 18, respectiv 22 de ani, au fost arestați și sunt cercetați pentru infracțiunile de lovire și alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice. Bătrânul are nevoie de circa 16-18 zile de îngrijiri medicale. Anchetatorii ar putea schimba încadrarea juridică a faptei. Cazul a stârnit reacții puternice în societate, zeci de persoane vizitându-l pe bătrân la spital. Impresionați de întâmplare, mulți oameni au făcut donații. Așa se face că a fost strânsă suma de 9.000 lei de către medicul Vasi Rădulescu, pentru ajutorarea bătrânului, mai mulți stomatologi vor să-i repare dantura, iar alții s-au oferit să-i doneze case.

− În comuna Gherghești din județul Vaslui, un om al străzii era bătut, tâlhărit și violat de doi minori, de 14 și 15 ani, și de încă un tânăr de 21 de ani, în decembrie 2017. Bărbatul avea 90 de ani.

− O persoană cu cagulă pe față a intrat peste un bărbat de 75 de ani, pe care l-a amenințat cu moartea în schimbul banilor. Întrucât victima avea bunuri de valoare, hoțul i-a dat bătrânului cu un topor în cap și l-a torturat, rupându-i degetele de la mâini și urechile.

− Un alt bărbat de 80 de ani a fost bătut și violat în satul Șerbotești din Vaslui de către un recidivist, în ianuarie 2018. „La început mi-a fost rușine să spun lumii prin ce am trecut. Am dat telefon fetelor mele, le-am zis ce mi s-a întâmplat, ele au anunțat poliţia“, spunea bătrânul.

– Doi tineri, în vârstă de 22, respectiv 24 de ani, au atacat un pensionar de 84 de ani din satul Pribești, județul Vaslui, în luna iunie anul trecut. Deși bătrânul le-a dat agresorilor toți banii din casă, respectiv 650 lei, aceștia l-au omorât.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.