Vom păcăli liberalizarea gazelor la 1 aprilie 2017?

Guvernul a emis recent o ordonanţă de urgenţă prin care a instituit două modificări la legea gazelor. Prima modificare se referă la articolul 124, care prevedea inițial că producătorii de gaze trebuie să pună cu prioritate la dispoziţia pieţei reglementate (adică pentru consumatorii casnici şi pentru termocentrale) cantităţile necesare pentru perioada de iarnă.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, a declarat în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România, citat de Agerpres: „Această solicitare a venit din partea Comisiei Europene, care a precizat că o prevedere în lege care se referă la o prioritate înseamnă o discriminare şi a solicitat eliminarea acestei formulări. Atunci acest articol a luat forma că, doar până la 31 martie 2017, producătorii pun la dispoziţie cu prioritate. Acest lucru înseamnă piaţă liberă şi, de la 1 aprilie, Guvernul nu mai poate impune preţuri de vânzare a gazelor naturale. Atunci practic intrăm în liberalizare în ceea ce priveşte achiziţia gazelor de la producător“.

Preţul gazelor domestice s-a aliniat la cel internaţional

44 de milioane de metri cubi reprezintă consumul zilnic de gaze în perioada de iarnă

Aparent, piața gazelor naturale va fi și nu va fi dereglementată sau, dacă vreți, liberalizată, pentru că „vom rămâne în zona reglementată în ceea ce priveşte tarifele de furnizare, unde legea prevede ca termen limită 2021, dar, având în vedere că legea spune că fiecare consumator are dreptul să-şi aleagă orice furnizor şi orice contract, de la 1 aprilie 2017 vom asista la o migrare permanentă a consumatorilor din zona reglementată către furnizorii care pot oferi preţuri la gaze naturale mai bune decât furnizorul la care este conectat“, a arătat oficialul ANRE, precizând totodată că 1 aprilie 2017 nu va avea un impact asupra prețului plătit de populație.

C.E.: Piața de gaze pentru consumatorii casnici va fi liberalizată total

Așadar, Ordonanța Guvernului 64/2016 prevede obligativitatea tranzacționării unei cantități de gaze pe piețele centralizate și, în același timp, anunță că elimină, de la 1 aprilie 2017, problema consumatorilor intreruptibili. Se scapă astfel de amenințarea cu infringement din partea Comisiei Europene, anunțul fiind răspicat: 1 aprilie 2017 va fi data de la care piața de gaze pentru consumatorii casnici va fi liberalizată total. Dacă va fi așa se va avansa practic ceea ce prevede legislația, care spune că liberalizarea asumată față de partenerii externi (Comisia Europeană și FMI) ar trebui să aibă loc abia în 2021. Însă tot recent, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu, sublinia că din zona de reglementare nu vor dispărea tarifele existente în momentul de față pe segmentul de furnizare: „Rămâne în continuare preţul reglementat la consumatorul final până în 2021, deci să nu credem că practic se aruncă în aer preţul la consumatorul final“.

Poziția ministerului aruncă din nou în neclaritate și face confuză ­ideea de liberalizarea totală, completă. Va avea sau nu va avea loc, așa cum a fost anunțată răspicat?

Prețul mic, o „anvelopă” de protecție socială

„Rămâne în continuare preţul reglementat la consumatorul final până în 2021, deci să nu rămânem cu ideea că practic se aruncă în aer preţul la consumatorul final“. (Corina Popescu, ­ secretar de stat în Ministerul Energiei)

Marele argument în sprijinul finalizării procesului de trecere deplină la piață liberă este exact cel pentru care s-a menținut tariful reglementat: prețul. Mai precis, nevoia unui preț scăzut care să ofere o „anvelopă“ de protecție socială consumatorilor casnici, defavorizați, cu putere de cumpărare redusă. Nu cu mulți ani în urmă, prețul gazelor naturale achiziționate de pe piața externă era mai mare decât cel pe care putea să-l suporte buzunarul cetățeanului român: legat fiind în piața internațională de evoluția prețului țițeiului, când acesta din urmă a atins cotele record de peste 100 de dolari / baril și gazul natural s-a vândut la prețuri înalte. Astăzi, barilul de țiței balansează timid în spectrul 40-50 dolari, iar prețul gazelor din import a însoțit căderea celui la petrol. Dacă asta reprezintă o veste proastă pentru producătorii de petrol și gaze, ea poate deveni o veste bună pentru consumatorii casnici din România, dar numai dacă și autoritățile contribuie la acest anunț.

Importăm mai mult decât înainte

„(…) de la 1 aprilie 2017 vom asista la o migrare permanentă a consumatorilor din zona reglementată către furnizorii care pot oferi preţuri la gaze naturale mai bune decât furnizorul la care este conectat. Dar 1 aprilie 2017 nu va avea un impact asupra prețului plătit de populație.“ (Niculae Havrileţ, președintele ANRE)

Acum, prețul la gazele naturale achiziționate de pe piața externă este mai mic decât cel reglementat. Deci, teoretic, consumatorul casnic român are șansa să plătească mai puțin pe această sursă de energie. Pe lanț mai apare și ANRE. Prețul mic pe plan extern reprezintă marea oportunitate ca liberalizarea să fie finalizată acum, când condițiile externe sunt favorabile buzunarului sărac al consumatorului intern. Convergența prețului de import cu cel intern se poate realiza în variantă optimă pentru cetățean tocmai acum. Consumul de gaze crește iarna, iar statisticile arată că importăm și mai mult decât o făceam anterior. România importă gaze naturale și, în același timp, înmagazinează gaze naturale, cam la nivelul lui 2015, asigurându-se liniștea națională cu privire la aprovizionarea pe sezonul rece. Mai mult, importurile se fac la prețuri mult mai avantajoase decât în trecut, coșul reglementat intern favorizând importurile, din păcate în detrimentul producătorilor autohtoni forțați să vândă populației la prețul reglementat, mai mare.

2,4 miliarde de metri cubi, aceasta este capacitatea de înmagazinare a Romgaz

Iarna aceasta, România s-ar putea să importe circa 40% din consumul național de gaze

Chiar președintele ANRE Niculae Havrileț anunța că România importă circa un sfert din consumul zilnic de gaze deoarece prețul este mai mic: „ (…) în ceea ce privește gazele naturale, Autoritatea a stabilit un minimum necesar de 1,7 miliarde (mc) pentru a fi înmagazinat. Înmagazinarea Romgaz este de 2,4 miliarde de metri cubi, aproximativ aceeași cantitate ca și anul trecut. În acest an, datorită prețurilor internaționale scăzute, cel puțin sub valoarea gazelor domestice înmagazinate, s-au înregistrat aceste contracte importante de import. În primele 10 zile ale lunii noiembrie, s-au consumat din depozite 40 milioane de metri cubi, în timp ce, de exemplu, în 2012, în luna noiembrie, din depozite s-au consumat peste 340 de milioane. Prevedem că în această lună să fie undeva la maxim 100 milioane de metri cubi, datorită importului, care este la un nivel de 25% din consumul zilnic. Practic, din 44 de milioane de metri cubi care este consumul zilnic în această perioadă, 10 milioane, în medie, vin din import. Sunt furnizori care folosesc această sursă având în vedere prețul competitiv, dacă ne raportăm la prețul de referință“, menționa președintele ANRE. Tot potrivit acestuia, există varianta ca iarna aceasta România să importe circa 40% din consumul național de gaze, tocmai pentru că prețul gazelor pe piețele internaționale va coborî chiar și cu 20 de lei/MWh sub cel al gazelor de producție internă din depozite.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.