Fostul şef al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, susţine că preluarea în noile legi ale justiţiei a articolului din Constituţie referitor la procurorii care-şi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţie nu înseamnă că aceştia vor fi sub controlul demnitarului.
Contactat de Gândul, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale (CCR), Augustin Zegrean, a comentat prevederile cele mai controversate din noile legi ale justiţiei.1. Statutul procurorilor
Decizia cea mai controversată în spaţiul public a fost înlocuirea articolului din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.
Deşi au fost voci care au susţinut că astfel se instituie un control politic asupra procurorilor, fostul şef al Curţii Constituţionale(CCR), Augustin Zegrean susţine contrariul.
„Că scriau în lege, că nu scriau, tot aia e. Nu schimbă nimic. Autoritatea nu înseamnă subordinea. Sub autoritatea nu se interpretează în subordinea, înseamnă că au o autoritate de care trebuie să aparţină, de care să ştie că există. Nu le poate da ordin nimeni la procurori, nu e voie. Doar ei, pe cale ierarhică, pentru că la ei este altfel decât la judecători. N-au schimbat nimic. Aceste modificări mi se par absolut degeaba făcute”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Gândul.
2. Răspunderea magistraţilor
Ultima formă votată a statutului procurorilor şi judecătorilor prevede căruia statul „se îndreaptă” cu acţiune în regres, prin Ministerul Finanţelor, împotriva magistraţilor care au săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţăsau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul votat de deputaţi în şedinţa maraton de miercuri.
Augustin Zegrean susţine că formularea imperativă poate duce la situaţia în care nu mai există un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. „Mai întâi, trebuie dovedită grava neglijenţă şi reaua-credinţă şi apoi vedem ce trebuie să facă statul”, a declarat fostul şef al CCR.
În opinia sa, aşa cum e formulat acest articol, „acolo este buba mare”. „Eu am o părere foarte documentată, zic eu. Să ştiţi că regula e nerăspunderea judecătorilor. Asta e regula în orice sistem drept întreg la cap. Situaţiile de răspundere sunt de excepţie. Altfel imaginaţi-vă un sistem în care orice inculpat sau orice procesoman îl poate da în judecată pe judecător pentru soluţia pronunţată”, a comentat el.
De altfel, există o decizie a CCR în cazul propunerii USL de modificare a Constituţiei în acest sens, în care se recomandă lăsarea la latitudinea statului dacă se îndreaptă sau nu cu o acţiune în regres împotriva magistraţilor, în cazul unui prejudiciu provocat de o eroare judiciară.
„Din conţinutul normativ al art.52 alin.(3) din Constituţie rezultă că acoperirea prejudiciului cauzat prin erori judiciare este asigurată în toate cazurile de către stat, persoana vătămată putându-se îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. (…) În schimb, statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva magistratului doar dacă acesta a provocat situaţia generatoare de daune cu rea-credinţă sau din culpă gravă [art. 542 alin.(1) din Codul de procedură penală], respectiv a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă [a se vedea art.96 alin.(7) din Legea nr.303/2004]. Astfel, statul este cel care, în cadrul acţiunii în regres, trebuie să dovedească faptul că magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Deşi sintagma propusă a fi introdusă pare a viza indicarea titularului dreptului de regres în cazul prejudiciilor cauzate prin orice eroare judiciară care a fost rezultatul exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în realitate, din cauza modului său de formulare, obligă statul să îşi exercite dreptul de regres. Caracterul imperativ al sintagmei propuse a fi introduse în corpul art.52 alin.(3) din Constituţie poate duce la situaţii inadmisibile, în care statul va promova în mod automat acţiunea în regres ori de câte ori acoperă un prejudiciu cauzat printr-o eroare judiciară, fără a mai avea un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, solicitând, astfel, în mod mecanic intervenţia instanţei judecătoreşti. De aceea, conţinutul normativ propus ar trebui să aibă în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în condiţiile legii. Aşadar, textul constituţional nu poate constrânge statul la iniţierea, în toate cazurile, a unor acţiuni în regres, ci trebuie să lase în marja sa de apreciere problema exercitării acestei acţiuni pentru ca, desigur, în final, tot instanţa judecătorească să se pronunţe asupra acţiunii astfel promovate. Având în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandăAvând în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandă reformularea modificării propuse în privinţa alin.(3) al art.52 din Constituţie”, se arată în decizia CCR.
3. Preşedintele nu poate refuza propunerile de numire a şefilor ICCJ
Potrivit modificărilor decise în Parlament la statutul magistraţilor, preşedintele nu poate refuza propunerile de numire ale şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
„E foarte rău că nu poate. Practic l-au scos din joc. Preşedintelui nu poţi să-i iei atribuţiile, vor să transforme preşedintele României, într-un preşedinte de republică parlamentară, ceea ce nu e normal. Legislaţia asta nu corespunde cu Constituţia României. Nu cred că o astfel de legislaţie va trece vreodată de CCR. Dar e doar o opinie personală”, a declarat Zegrean.
Ba, va trece de CCR, ca acolo-i Tovarasu’ judecator comunist PSDist Valer Dorneanu… va trece, altfel de ce l-a pus PSD in fruntea CCR?
Degeaba?!
NU.
CCR a devenit ANEXA PSD, ca aproape TOATE Institutiile Statului Roman, in cele 11 Luni de guvernare a penalilor PSD-ALDE!
Rusine!
Am mai auzit lozinca asta la cei care sar pe masini si poarta box-uri.
Lili nu mai manca cu polonicu’. Zegrean stie drept cat si mine. Adica deloc !
si te oftici? ti s-a marit ficatul?
Dar când era Zegrean cu trupa lui de pd-l-isti care serveau basismul era bine?
Cu erata noaptea ca hoții.
Sau ei au voie?
Erau situații când o lege era constituțională sau nu cu 5/4 din voturi. Curat constituțional.
La voi la Spermezeu ,in zona crepusculara, fix toate sunt asa cum le-ai descris, Lili! Iar dl. Zegrean se refera doct la situatia procurilor de la BJATM Bistrita , baterii, bascule, manivele, etc , cand vorbeste de procurori , el fiind doar juristul auto-bazei. Unde s-a mai pomenit, in ce film cu prosti, ca Ministrul Justitiei sa se ocupe de clantzele de la salile de sedintza, de becuri si de femeile de serviciu prin Tribunale ? Iar procurorii sa zburde prin instanta anchetandu-i pe judecatorii de sedinta care nu i-au pozitia de drepti in fata lor? Cat despre disciplinarea lor , nu are rost s amai vorbim. De la Koevesi in sus nu mai este decat Ambasadorul SUA. Alde Portocala , Eva, Papici, sunt pedepsiti de ochii Lumii, daca sunt, ori sunt liberi ca proaspat liberatii pe amnistia lui Pruna !! Halal bataie de jos. este nevoie de disciplian sid eraspundere sin Procuratira si la DNA sin Justitie, care este diferita de Procuratura si de DNA.
”Guvernul stabilește și conduce politica națiunii, în special aspectele care privesc domeniul de acțiune al Ministerului public.Reiese din interpretarea acestor dispoziții faptul că independența procurorilor este consacrată prin Constituție, de aici decurgând exercitarea liberă a acțiunii în fața instanțelor, iar această independență trebuie să fie corelată cu prerogativele Guvernului și nu beneficiază de aceleași garanții ca cele aplicabile judecătorilor.”
„Autoritatea ministrului justiției asupra procurorilor se manifestă în special prin exercițiul puterii de numire și (sancționare) tragere la răspundere”, procurorii fiind numiţi de preşedinte la propunerea ministrului Justiţiei, după avizul unei secţii a CSM, iar sancţiunea este dată de ministru, cu avizul secţiei CSM.
„Ministrul justiției poate să traseze procurorilor instrucțiuni generale de politică penală, cu privire în special la necesitatea asigurării egalității cetățenilor în fața legii pe întreg teritoriul Republicii si este de datoria ministerului public să pună în aplicare aceste instrucțiuni. Pe de altă parte, în aplicarea CPP , ministrul de justiție nu poate să traseze procurorilor nicio instrucțiune în cazurile particulare. În virtutea CPP , ministerul public exercită acțiunea publică și impune respectare legii, cu obligația respectării principiului imparțialității El dezvoltă liber observații orale, pe care le consideră potrivite pentru binele justiției. CPP încredințează Procurorului Republicii misiunea de a supraveghea ca investigațiile poliției judiciare să asigure aflarea adevărului și să fie efectuate atât pentru apărare cât și pentru acuzare, cu respectarea drepturilor victimelor, a părții vătămate cât și a suspectului”
Romania, o tara fara speranta. O constitutie confuza, tara nici prezidentiala, nici parlamentara, Justitie cu judecatori si procurori in acelasi club (cica e obiectiva), servicii peste servicii unde fiecare face ce-l taie capul, politicienii varza la cunostinte si caracter, invatamant si sanatate praf, infrastructura ioc, Viitor mic si negru.
Conteaza mult sa ai practica Justitiei, lucrurile sunt complexe chiar si pentru un jurist de la BJATM.
Cu toate bubele vechi,de pe vremea basului,inclin sa-i dau dreptate mosului…Totusi pe langa „reaua-credinta”,sau neglijenta dovedite,ar mai exista o posibilitate de sanctiune,sanctiunea prostiei,cu sau fara erata,ca inlocuitor al celor doua,care sa duca la demiterea intrusului…Asta ar fi cea mai dura si mai eficienta masura,inclusa in buna masura atat in rea credinta cat si in neglijenta care sunt relativ mai greu de dovedit…
Juristul de CAP, pus in functie de mafia basista ca sa apere clanul, cel care dadea noaptea ca hotii erate, ca sa-l salveze pe securistul mafiot de demitere.
Stima ca asta are certificat de handicapat!Chiar nu se poate abtine,sa aiba o viata frumoasa de fost membru???Trebuie sa cloncane si el din dosul microscopului?
Fondul schimbarilor sunt articolele de lege prin care sa fie salvati marii corupti, intre care Dragnea si Tariceanu sunt cei dintai. Restul modificarilor sunt doar perdele de fum care sa acopere fondul pein care se incearca sa fie scapati coruptii. De asta multe modificari sunt facute la plesneala sau fara a produce efecte, ele sunt doar o simpla diversiune care sa abata atentia de la obiectivul urmarit prin modificarea legilor justitiei. La adapostul acestei perdele de fum ei spera sa treaca la pachet si legile de care alianta PSD-ALDE este interesata in cel mai inalt grad. De adevaratele disfunctii legilative nu le pasa catusi de putin, legile vor fi in continuare la fel de strambe si neclare, dar odata cu promulgarea lor, caruptii isi vor fi atins scopul urmarit si prin esuata dar celebra ordonanta 13.
Vorbești prostii. Spune articolul de lege care ii scapă pe ce doi.
@Eu
Ba tu vorbesti minciuni, adica mai mult decat prostii. Articolele care sa-i scape nu doar pe cei doi ci si pe multi alti ticalosi nu sunt supuse dezbaterii publice, ele apar in ultimul moment in pachetul de legi. Asta e smecheria pe care o practica de multa vreme. Asa ca domnul presedinte la promulgarea legilor nu trebuie sa se grabeasca, trebuie sa compare ce se vorbeste cu ce se fumeaza. Pentru eficienta trebuie sa ceara legile si in format electronic pentru a putea cauta automat diferentele intre ceea se publica in monitorul oficial si ce se trimite spre promulgare. Nu trebuie sa le lase ticalosilor care au pradat tara aproape 30 de ani nici o portita de scapare.
Zegrean , ce te poti astepta de la un jurist consult de la BJATM Bistria ? Nu trebuie luat in seama
El este prototipul slugarnicului ( vezi manevrele prin care l-a salvat pe Basescu )
Cu siguranta…panseurile sale nu aduc plus valoare… panseuri de pensionar…poate spune orice!
…de unde știe ?..de la editat unde a fost jurist !
1.Cu privire la statutul proc.nu are dreptate dl Zegrean deoarece aplicarea legii pe baza „stabilitatii si independentei”incalca textul constitutional fiind criterii straine ,izvor pe care s-a inaltat cultul personalitatii al doritorilor de abuzuri,putere, partinire,refuzul oricarui control legal,”imunitate”ad-hoc ,confiscarea institutiei si supunerii acesteia bunului plac,arbitrariului unor persoane „stabile si independente” incontrolabile etc.DL Zegrean si colegii au mentinut pensiile imense de serviciu si speciale pe spatele unei Romanii mulse de categoriile de la varf foarte „independente”pe consideratii de”politica de stat” adica bunul plac”politic”.Incalcand Constitutia ,Statul „politic”erau Basescu,MAcovei care au intronat sistemul nedrept si ilegal al pensiilor de serviciu si speciale, tipand acum din rarunchi ca PSD mai azvarle si la cei de jos niste oase ramase de la masa „pensiilor nesimtite” a imbuibatilor:DESPRE AC.PENSII nu tipa „REZIST”!Textul pt.actiunea in regres a statului,este f. clar -doar fata de judecatorul sau procurorul ce a savarsit eroarea judiciara cu rea credinta si grava neglijenta se promoveaza actiunea in regres si nu impotriva oricaruia ,existand si exceptii cand nu exista reaua credinta sau grava neglijenta, ci alte cauze de eroare judiciara.3.Garantul independentei justitiei este CSM si deci propunerile de numire facute presedintelui nu pot fi refuzate fiind garantate de puterea judecatoreasca.Cred ca ar trebui adoptat ac.sistem si in cazul numirii premierului,orice refuz-chiar o singura data, semnifica o cenzura a presedintelui a puterii legiuitoare deci a separatiei puterilor in stat.
se trezi mos bodringa… pierdusi proteza, tataie sau pierdusi erata aia care trebuia sa te arunce in pusarie?
1. Unde scrie in Constitutie ca nu poti sa iei din prerogativele Presedintelui? Ele sunt stabilite si pot fi oricand schimbate de catre Parlament.
2. Atata timp cat exista o hotarare definitiva si irevocabila care a atribuit partii vatamate despagubiri, inseamna ca persoana respectiva a probat deja reaua credinta sau grava neglijenta a procurorului/judecatorului. De ce trebuie sa o REdovedeasca si statul? Statul sa porneasca actiunea de regres SI daca procurorul/judecatorul considera ca nu a facut-o cu rea credinta/grava neglijenta sa conteste actiunea, statul REadministrand probele. Conditia esentiala pentru punerea in miscare a actiunii este o hotarare definitiva si irevocabila… deci UNDE E PROBLEMA?
Vine cu exemple dar uita de cazuri flagrante de grava neglijenta de genul satului ala din Arad (parca) care era la un pas sa fie retrocedat. Oare judecatorul de la prima instanta merita tras la raspundere pentru decizia data? Si ala nu e un caz izolat. La capitolul procurori nici nu mai are rost sa vorbim, problema e ca judecatorii le returneaza dosarele de trimitere in instanta in loc sa-i lase sa le instrumenteze asa cum sunt… si cand l-au achitat pe om, ala sa-si poata obtine despagubiri pentru timpul/banii/imaginea pierduta in decursul anchetei/procesului.
Nu-i cam oaches fecioru asta?
Măi jurist de CAP, după ce ai avut șansa ca prin jigotism și lichelism să accezi la cea mai inaltă demnitate juridică, in loc să te ascunzi, mai și emiti enormități?! Ascunde-te, că dacă ar fi după mine ar trebui să stai la Jilava până la sfârșitul netrebnicelor tale zile.