Basarabenii şi „căpşunarii” ne-au salvat de la dezastru

Care au fost preferinţele românilor la televoting. Cum au votat juraţii români. Cum a fost văzută piesa României de melomanii Europei. Piesa României nu a impresionat.

Site-ul oficial al Eurovision 2014 a dat publicităţii – în premieră – cum s-a votat la televotingurile organizate în 35 de ţări şi cum au votat (om cu om) juriile naţionale profesioniste. Piesa României nu s-a bucurat de succesul scontat nici la televoting şi nici la juriile profesioniste. Acum în 2014, punctele acordate pe criterii geo-politice şi etnice s-au redus considerabil din cauza noului sistem de notare. Nimeni nu poate invoca clasarea relativ sub aşteptări a piesei României pe alte criterii decât strict muzical-artistice. De altfel, pe noi tocmai „criteriile” extra muzicale ne-au urcat 5 sau 6 locuri. Premierul Ponta a declarat luni, încercând să justifice locul luat de piesa noastră, că „România nu are prieteni în Europa”. Probabil premierul a uitat că, în 2010, Paula şi Ovi au obţinut un excelent loc 3, obţinând puncte frumoase de la toate ţările participante.

Basarabenii şi „căpşunarii” şi-au făcut datoria

Vă prezentăm ocurile pe care s-a clasat de piesa României la televotingurilor organizate în 35 de ţări:

1 – Spania, Italia, Moldova 

2 – Portugalia 

3 – Muntenegru 

4 – Franţa, Israel, Austria

5 – Irlanda, Belgia 

7 – Malta

8 – Slovenia, Norvegia

9 – Marea Britanie, Azerbaidjan, Grecia

12 – Suedia

13 – Elveţia  

14 – Belarus, Macedonia

15 – Ungaria, Georgia

16 – Olanda, Islanda 

17 – Germania, Armenia, Polonia 

19 – Danemarca, Ucraina

20 – Letonia

21 – Rusia, Lituania, Finlanda  

22 – Estonia 

După cum se poate observa, piesa noastră a ocupat locul 1 în doar 3 ţări. Dar nu este aici vorba de o apreciere a valorii piesei, ci de un vot dat de românii aflaţi temporar sau pe o perioadă mai lungă la muncă în străinătate – Spania şi Italia, şi de opţiunile pro-româneşti ale basarabenilor de dincolo de Prut, din Moldova. Locul 2 obţinut în Portugalia se explică prin faptul că în Spania se prinde pe arii foarte mari şi postul public portughez şi românii din Spania au votat şi la televotingul din ţara vecină. De asemenea, mai avem români în Israel, Austria, Franţa şi Irlanda, evident, mai puţini decât în Spania şi Italia, dar voturile venite de la românii din aceste ţări au fost vizibile. Prezenţa lui Ovi în „echipa” României nu i-a impresionat foarte mult pe norvegieni – se ştie, Ovi şi-a început cariera muzicală în Norvegia. În fine, se pare că românii din Germania – mai mulţi decât în Austria  sau Irlanda – nu au fost interesaţi de Eurovision, sau fiind deja „nemţi”, au votat corect. După cum se vede, în majoritatea ţărilor nordice şi ex-sovietice, piesa României nu a prins deloc. Chiar dacă în foarte multe ţări votează în special emigranţii şi minorităţile, se poate spune că în proporţie de 40% reflectă valoarea unei piese. Dacă scădem voturile românilor de afară, rezultatele televotingurilor ar fi fost catastrofale. Cocluzia: piesa României nu a fost interesantă pentru melomani.

Cum ne-au notat juriile profesioniste

1 – Moldova

3 – Macedonia, Malta

4 – Azerbaidjan

5 – Austria

6 – Israel

8 – Spania 

10 – Belarus, Norvegia

11 – Estonia

13 – Belgia, Italia, Ucraina

14 – Danemarca, Islanda

15 – Elveţia 

16 – Albania, Finlanda, Germania, Suedia, Olanda  

17 – Armenia, Ungaria, Letonia

18 – Grecia, Irlanda

22 – Franţa, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Rusia, Marea Britanie

23 – Slovenia

25 – Lituania, San Marino

După cum se poate vedea, notele/punctele juriilor profesioniste sunt mult mai slabe decât cele de la televoting. Votul „juraţilor” poate fi considerat în proporţie de 40-50% ca fiind geo-politic, dar în noua formulă de calcul a punctelor, partea „politică” pierde cca 50% din putere. De pomană dă un juriu un punctaj foarte mare, dacă la televoting ies cu totul alte rezultate. Pentru România, singurul loc 1 este urmarea unui vot geo-politic. Există în cazul piesei României la câteva ţări diferenţe mari între televoting şi juriu. Două exemple: în Muntenegru, ne-am clasat pe locul 3 la televoting şi locul 22 la juriu; În Portugalia, locul 2 la televoting şi 22 la juriu. Trebuie să precizăm că juriul profesionist a dat note vineri pe ce a văzut la repetiţia cu costume – de fapt un spectacol identic cu finala, dar care se televizează pe circuit închis, iar televotingul se dă după terminarea finalei. Şi aici se poate trage concluzia că piesa României nu a impresionat. Şi era normal să nu impresioneze, din moment ce Paula Seling şi Ovi au venit în 2014 cu o piesă cu 2 clase sub nivelul celei din 2010, când au ocupat locul 3. Şi toată lumea se aştepta acum în 2014 ei să vină cu o piesă şi mai bună, nu cu una mai slabă.

Ce a votat „poporul” în ţară

Televotingul din România a stabilit următoarea ierarhie:

1. Ungaria
2. Austria
3. Olanda
4. Armenia
5. Grecia
6. Suedia
7. Elveţia
8. Spania
9. Norvegia
10. Ucraina
11. Germania
12. Danemarca
13. Slovenia
14. Marea Britanie
15. Belarus
16. Rusia
17. San Marino
18. Finlanda
19. Italia
20. Malta
21. Polonia
22. Muntenegru
23. Islanda
24. Franţa
25. Azerbaidjan

Votul „popular” din România demonstrează două lucruri esenţiale:

–          a fost în mică măsură vot etnic (este explicabil pentru că în România nu sunt imigranţi). Faptul că piesa Ungariei s-a clasat pe primul loc la televoting se explică prin faptul că în România au votat masiv cetăţenii români de etnie maghiară.

–          Românii ştiu să deosebească valoarea de nonvaloare în domeniul muzical. Faptul că piesele Austriei, Olandei şi Armeniei – cele mai bune din concurs  – se află în partea superioară a clasamentului dat de votul popular este o dovadă în acest sens.

Cum a notat juriul din TVR

1. Danemarca
2. Suedia
3. Germania
4. Elveţia
5. Spania
6. Armenia
7. Austria
8. Ungaria
9. Norvegia
10. Belarus
11. Olanda, 12. Finlanda, 13. Slovenia, 14. Ucraina, 15. Italia, 16. Marea Britanie, 17.Malta, 18. Azerbaidjan, 19. Muntenegru, 20. Grecia, 21. Islanda, 22. San Marino, 23. Polonia, 24. Rusia, 25. Franţa.

Se poate observa că există unele discrepanţe între votul juriului „profesionist” şi votul popular. Acest lucru nu este specific doar României. Numai că în situaţiile în care televotul nu este influenţat de imigranţi, existenţa unor diferenţe mari între juriu şi „popor” generează suspiciuni. Cea mai flagrantă diferenţă o credem la piesa Danemarcei: juriul a văzut-o pe primul loc, în timp ce „vocea poporului” a plasat-o pe poziţie 12. Piesa Olandei, văzută de toată Europa pe locul 2, văzută de românii pe locul 3 (de fapt locul 2 dacă scădem votul etnic pentru Ungaria) este văzută de juriu pe locul 11.

Aici puteţi vedea integral cum a votat juriul, inclusiv defalcat pe fiecare membru. Veţi observa că sunt diferenţe mari şi între membrii juriului la notarea pieselor. Credem că pentru un concurs/festival cum este Eurovision selecţia juriului a fost eronată. Membri juriului au fost: Mădălin Voicu – muzician şi dirijor (axat în special pe muzică clasică), Mirela Fugaru – fostă interpretă, actualmente textieră şi profesoară de canto (reprezentantă a stilului vechi românesc muzical, tip Mamaia), Mihai Stoica – compozitor, organist (nu reprezintă genul de muzică specific Eurovisionului). Ultimii doi membri ai juriului, Călin Geambaşu şi Nicoleta Mateo (interpeţi), sunt singurii calificaţi în ceea ce înseamnă Eurovision.

Precizări

Conform noului regulament care se aplică din 2013, punctajul la Eurovision se acordă astfel:

Prima etapă

–          juriul profesionist (format din 5 persoane), în urma notării fiecărei piese, stabileşte un clasament al său de la locul 1 la 36 (sau câte ţări sunt în concurs, minus ţara care jurizează)

–          în urma voturilor de la televoting se stabileşte un clasament de la 1 la 36

Etapa a doua

–          pentru fiecare piesă se adună locul ieşit de la juriu cu locul de la televoting

Etapa a treia

–          în baza adunării de mai sus, se stabileşte un alt clasament, în care pe locul 1 se află piesa care are rezultatul cel mai mic (de exemplu: o piesă A are locul 1 de la juriu şi 4 de la televoting, iar o piesă B are locul 2 de la juriu şi locul 2 de la televoting. Piesa B se va afla în clasamentul final pe locul 1 cu 4 puncte, iar piesa A pe pe locul următor cu 5 puncte). Primele 10 piese din clasamentul final primesc punctele clasice, 12 puncte locul 1, 10 puncte locul 2 ş.a.m.d., adică punctele care se transmit organizatorilor şi care contează în stabilirea ierarhiei concursului.

Notă: Dacă o piesă obţine acelaşi punctaj final de la două (sau mai multe) ţări, acest lucru nu înseamnă că a obţinut poziţii identice la jurii şi televotinguri în ambele ţări. Avem exemplul punctelor primite de România de la Italia şi Belgia. Ambele ţări au dat 5 puncte  României. În Italia, piesa României a fost pe locul 1 la televoting şi locul 13 la juriu, în timp ce în Belgia a fost pe locul 5 la televoting şi 13 la juriu. În ambele ţări, piesa României s-a clasat pe locul 6 în clasamentul final, numai că în Belgia locul 6 s-a ocupat cu 18 puncte, în timp ce în Italia cu 14 puncte.

Punctele primite de România în finală

Moldova: loc 1 – televot; loc 1 – juriu (12 puncte)

Spania: 1 – televot; 8 – juriu (8 puncte)

Austria: 4 – televot; 5 – juriu (8 puncte)

Israel: 4 – televot; 6 – juriu (8 puncte)

Malta: 7 – televot; 3 – juriu (8 puncte)

Azerbaidjan: 9 – televot; 4 – juriu (6 puncte)

Italia: 1 – televot; 13 – juriu (5 puncte)

Belgia: 5 – televot; 13 – juriu (5 puncte)

Norvegia: 8 – televot; 10 – juriu  (4 puncte)

Macedonia: 14 – televot; 3 – juriu (4 puncte)

Irlanda: 5 – televot; 18 – juriu (2 puncte)

Portugalia: 2 – televot; 22 – juriu (1 punc)

Belarus: 14 – televot; 10 – juriu (1)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.