Apocalipsa după Ponta

România ultimilor ani stă sub imperiul lucrului periculos de prost făcut. Cad poduri, se surpă autostrăzi, trenurile deraiază, rețelele de termoficare lasă fără căldură cartiere întregi, o furtună mai puternică duce la închiderea reactoarelor de la Cernavodă și face una cu pământul stâlpii de înaltă tensiune, județe întregi rămân în beznă, clădirile cu bulină roșie, și nu numai, abia se mai țin „în picioare“ la un mic cutremur etc.

Lipsa de investiții și jupuirea companiilor de stat de tot profitul pentru sprijinirea programului guvernamental de mărire a salariilor și pensiilor și de reducere a taxelor sunt fenomene care nu pot duce decât la agravarea situației.

Șosele cu sens interzis

În 2015, pentru câteva luni, România a trebuit să raporteze un număr de kilometri mai mic, întrucât autostrada electorală Sibiu-Orăștie, lotul III, s-a surpat și a fost închisă. La dealul Aciliu, pe un teren cunoscut de mult timp că o ia la vale, Compania de Autostrăzi a găsit de cuviinţă să treacă un viaduct şi să taie pământul pentru autostrada care urma să ne scoată în Europa. La doar câteva zile de la inaugurarea tronsonului, ultimul din cele patru cuprinse între Sibiu şi Deva, parapetul de la marginea viaductului s-a deformat, ţevile de scurgere la fel, placarea a fost spartă, iar panoul rutier s-a strâmbat. La fiecare ploaie, dealurile se mişcau mai puţin sau mai mult. Straturile de sol permeabil se îmbibau cu apă şi deveneau grele, iar cele impermeabile ţineau apa deasupra lor şi creau suprafaţa perfectă pentru alunecare, care punea în pericol viaductul. Pericolul a fost neglijat, din moment ce studiul de fezabilitate pentru A1 Orăştie-Sibiu Lot 3 nu a inclus şi un studiu geotehnic, ci doar referinţe la existenţa unor probleme de teren, care ar fi urmat să fie analizate geotehnic abia în faza de proiectare. Autostrada, deschisă cu două zile înainte de turul II al alegerilor prezindențiale din 2014, a fost închisă 10 luni, refăcută în regie proprie de către Compania de Autostrăzi. Contractul cu italienii constructori Salini Impregilo a fost rupt, iar acum, malurile dealului Bucium sunt pe cale să se prăvale peste carosabil.

Construcţiile care frizează bunul-simţ sunt autostrada Bucureşti-Ploieşti şi câteva dintre centurile ocolitoare ale unor oraşe mari. Bucureşti-Ploieşti, care a costat 450 milioane de euro, se încheie în plin câmp, pentru că a rămas neconstruit ciotul de 3 km care să intre în Bucureşti. Avem autostradă inutilă și Bucureştiul nu are un inel complet, mult mai util pentru transportatori şi pentru maşini. Cel mai frumos tronson de autostradă, Gilău-Nădășelu, este gata, dar nu poate fi pus în funcțiune, pentru că nu este finalizat un pod.

O altă şosea care pleacă undeva şi ajunge nicăieri este Transalpina, proiect care a înghiţit 400 milioane de euro şi care a ajuns pe masa DNA. Porţiunea deja construită nu deţine parapeţi, iar în anumite zone asfaltul s-a surpat.

La centura Clujului, bugetul estimat pentru construcţie a fost de 65 de milioane de euro, însă lucrarea a sărit de 156 milioane de euro. Pe dealul Feleacului, drumul a luat-o la vale din cauza apei freatice. Şi centura de la Gherla a fost închisă după doar câteva zile, deoarece pământul nu era stabil. Constatarea s-a făcut doar după ce lucrarea a fost gata!

Nimic nu mai rezistă

Pe celebrul DN1, în zona localității Cornu, o alunecare de teren a afectat acostamentul pe o lungime de 10 metri. Circulația a fost restricționată pe una dintre benzi. Pe DN10, între localitățile Măgura și Ciuta, o alunecare de teren a afectat părți de carosabil pe o porțiune de 12 metri, iar circulația este dirijată cu indicatoare de restricție de viteză. Pe DN10, în zona Siriu, a cedat zidul de sprijin cu antrenarea acostamentului pe o lungime de 40 de metri, cu tasare acostament și parte carosabilă. O viitură pe râul Slănic Moldova a dus la prăbușirea taluzului DN12B, în zona Cireșoaia-Cerdac. Se merge doar pe o jumătate de drum. O ploaie mai puternică a dus la prăbușirea rampei podului provizoriu din zona Vânători-Bisericani de pe DN13. Circulația rutieră se desfășoară alternativ. Tot după o ploaie a cedat o parte din terasamentul de pe DN17A, la Vatra Moldoviței. Podul de la Mărăcineni de peste râul Buzău este degradat. Pe DN2, care leagă Bucureștiul de Moldova, circulația autovehiculelor este restricționată la viteza de 10 km/oră. Pe DN2A, între Andreiașu de Jos și Andreiașu de Sus, din pricina precipitațiilor abundente sub formă de ploaie pe zona de traversare a alunecărilor de teren, se circulă cu mare dificultate, din cauza denivelărilor, tasărilor, pragurilor și a faliilor create în platforma drumului. Tot ploaia a rupt pur și simplu drumul DN57, la Eșelnița. S-a prăbușit taluzul de rembleu până la marginea părții carosabile, dar și zidul de sprijin și parapetul de beton. De asemenea, s-a tasat corpul drumului, generând crăpături longitudinale la 2 metri de marginea drumului, pe o adâncime de 50 de cm. La Găneasa, pe DN64, există un pod degradat, iar mașinile de tonaj nu au voie să circule. Afuirea (spălarea) fundațiilor a determinat fisurarea suprastructurii podului din localitatea Poiana Lacului și înclinarea acestuia, pe DN67B. Pe DN73B, la Podu Dâmboviței, zidul de sprijin a cedat pur și simplu, pe o lungime de 100 de metri. Pe DN66, drum de pământ, între localitățile Câmpu lui Neag și Cerna Sat, au loc alunecări de teren, alunecări versant, căderi de copaci, cedări terasament. Circulația se va deschide pe 31 octombrie.

Avarii în Sistemul Energetic Național

La jumătatea anului trecut, două judeţe din ţară, Argeş şi Vâlcea, au rămas ore bune fără curent electric. Câteva zile mai târziu, o furtună violentă a făcut praf mai mulţi stâlpi din judeţul Mureş. Pe 8 noiembrie, o altă furtună a dus la închiderea reactorului 1 de la Cernavodă.

Pe 1 iunie, în jurul orei 16.00, nordul judeţelor Vâlcea şi Argeş a rămas fără energie electrică, fiind afectaţi atât consumatorii casnici, cât şi cei industriali. Valoarea totală a consumului nealimentat a fost de aproximativ 170 MW. A fost întreruptă o producţie de circa 630 MW aferentă centralelor hidroelectrice de pe râurile Olt, Argeş şi Dâmboviţa, precum şi a CET Govora. Defecţiunea s-a produs în condiţiile retragerii din exploatare pentru lucrări accidentale a unei linii de înaltă tensiune din reţeaua de transport a energiei electrice. Timp de o oră şi 15 minute s-au făcut manevre de restabilire a funcţionării normale. La ora 17.15, curentul electric a revenit și s-au asigurat condiţiile pentru repunerea în funcţiune la Sistemul Electroenergetic Naţional a centralelor electrice deconectate în urma incidentului.

O furtună violentă care a avut loc în data de 19 iunie 2016, în judeţul Mureş, a pus la pământ 6 stâlpi de 400kV, 4 stâlpi de 220kV, 18 stâlpi de 110kV (6 linii indisponibile), multe linii electrice aeriene de lângă staţia Iernut, în apropiere de comuna Cuci. Peste 3.000 de gospodării, în peste 12 localităţi, au rămas fără curent. „Am avut o serie de avarii foarte grave la reţeaua electrică: Avarii Transelectrica – 5 stâlpi 220 kV, 6 de înaltă tensiune 400 kV, la Electrica avem 47 stâlpi de medie tensiune şi 5 de înaltă tensiune, la Electrica Transilvania Nord avem 7 stâlpi afectaţi“, a spus atunci Lucian Goga, prefectul de Mureş. Este vorba de liniile Iernut-Gadalin de 400 kV, Iernut-Baia Mare de 220 kV, şase linii electrice de 110 kV (Târnavăni 1+2, Călăraşi, Câmpia Turzii şi încă una dublu circuit). Aceşti stâlpi sunt proiectaţi să reziste la vânturi de peste 200 de km pe oră, dar la o vechime de peste 5 ani, ar putea să aibă probleme şi cu un vânt de peste 120 de km pe oră.

Nuclearelectrica a anunţat pe 9 noiembrie 2016 că Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost deconectată, din cauze externe, de la Sistemul Energetic Naţional, în după-amiaza zilei precedente, ora 15.37, din cauza avarierii liniei de evacuare putere de 400KV în SEN. Această avarie, apărută din pricina vremii nefavorabile din zonă, a produs deconectarea automată a turbogeneratorului Unităţii 1 de la SEN.

Ca urmare a reducerii puterii pe fondul deconectării turbogeneratorului de la reţea, specialiştii CNE Cernavodă au constatat necesitatea efectuării unor lucrări suplimentare care, conform procedurilor centralei, se pot realiza numai cu reactorul în stare oprită. Translectrica, operatorul naţional de transport energie electrică, a anunţat ulterior că incidentul a fost, de fapt, doar „un defect trecător“ pe una dintre liniile electrice de înaltă tensiune din zona Cernavodă şi că acest neajuns a fost eliminat rapid.

Stare precară a grupurilor

Circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate în perioada 1970-1980, în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană. Din grupurile de condensaţie, 66% au vechime peste 30 ani, 18% au vechimi cuprinse între 20-30 ani şi numai 16% au o vechime de până la 20 ani, iar în cazul grupurilor de cogenerare, 53% au vechime peste 30 ani, 30% au vechimi cuprinse între 20-30 ani şi numai 17% au o vechime de până la 20 ani. 53 Din cauza tehnologiilor anilor ᾽60-᾽70, a duratei mari de exploatare şi a uzurii, grupurile termoenergetice au performanţe reduse, cu randamente de aproximativ 30%, cu excepţia unor grupuri pe cărbune reabilitate, care ating randamente de 33%. Aceste randamente reprezintă 65-70% din randamentul grupurilor moderne, care funcţionează în prezent în cele mai multe ţări europene dezvoltate.

În România, vechimea în funcţionare a instalaţiilor de producere a energiei termice este, în proporţie de peste 80%, mai mare de 30 de ani, unele instalaţii depăşind 45 de ani. Regia de termoficare din București, RADET, este campioana incidentelor. În octombrie anul trecut, regia a anunțat că furnizarea energiei termice pentru apă caldă şi căldură se realizează sub parametri normali, din cauza unor avarii apărute la centralele CET Vest şi CET Grozăveşti aparținând ELCEN. Astfel că sectoarele 1 şi 6, şi parțial în sectorul 5, au rămas fără căldură. În urmă cu o săptămână, o țeavă RADET s-a surpat și a inundat o galerie a metroului, între Gara de Nord și Piața Victoriei, și a lăsat fără apă caldă 76 de imobile de pe Calea Victoriei și străzile adiacente.

Liniile şi staţiile electrice care alcătuiesc sistemul electric de distribuţie au fost construite în mare parte în anii 1960‐1970, la standardele din acea perioadă. Astfel, reţelele electrice de distribuţie (RED) sunt caracterizate printr‐un grad avansat de uzură fizică (circa 65%) a liniilor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune (110 kV), a staţiilor de transformare şi a posturilor de transformare. La aceasta se adaugă uzura morală, 30% din instalaţii fiind echipate cu aparataj produs în anii ’60. Aproximativ 70% din conductele de transport gaze natural au o durată de funcţionare efectivă apropiată de durata normală de funcţionare. l

Drumuri cu o singură bandă pe sens

Starea generală a drumurilor din România lasă de dorit. Aproximativ 90% din reţeaua naţională este la standard de drumuri cu o singură bandă pe sens, fapt ce are impact atât asupra timpului de călătorie, cât şi a siguranţei. Unele drumuri naţionale utilizează o singură bandă pe sens cu acostament dur, dar acesta are de obicei o lăţime sub standard. Acest lucru nu este suficient pentru a asigura depăşirea vehiculelor agricole locale, care utilizează de obicei reţeaua, nici pentru vehiculele de transport mărfuri grele, care sunt predominante pe orice reţea naţională şi trebuie să circule în siguranţă. 50% din reţeaua naţională este clasificată în stare bună, urmată de un procent de 30% în stare medie şi 20% în stare proastă. Rata globală a accidentelor în care sunt implicaţi pietonii din România este cel mai defavorabilă din Europa şi cu mult peste media UE. Din totalul de 85.000 de mii de kilometri de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, peste 30.000 de kilometri sunt din pământ sau pietruiţi, iar aproximativ 70 de kilometri de drumuri naţionale nu au nici măcar un strat de asfalt.

Viteze mici și trenuri deraiate

Starea infrastructurii feroviare afectează în mare parte viteza de rulare. În România, viteza medie este de aproximativ 65-70km/h, însă o comparaţie cu Regatul Unit sau Germania indică faptul că viteza de călătorie cu trenul în România este de aproape două ori mai mică decât în aceste ţări. Mai mult, timpii de parcurs din România sunt cu 40% mai lungi comparativ cu Ungaria şi Polonia. La transportul de marfă, o mare parte din materialul rulant al CFR Marfă se află în stare proastă. Vârsta medie a unei locomotive CFR Marfă este de 33 ani, iar pentru vagoane, aceasta este de 30 de ani. Doar 370 din cele 907 de locomotive erau active în anul 2012, în timp ce mai puţin de 60% din vagoane erau utilizate. La finele anului trecut, locomotiva unui tren a deraiat în judeţul Harghita, traficul feroviar fiind oprit pe magistrala 400, între Izvorul Mureşului şi Izvorul Oltului.

Pericol de prăbușire

În ţară, dar mai ales în Bucureşti, există numeroase clădiri care prezintă pericol de prăbuşire la cutremur. În prezent, în Capitală sunt 183 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă risc ridicat de prăbuşire la cutremur, la care se adaugă alte 171 de clădiri cu „bulină roşie“, iar încă 2.100 de imobile se încadrează în clase cu grade mai mici de risc, având nevoie de consolidare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4517 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.