Întâlnirea de la Luxemburg a miniştrilor de finanţe din zona euro legată de criza din Grecia s-a soldat cu un eşec. Un summit extraordinar al şefilor de stat şi de guvern din zona euro consacrat Greciei va fi organizat luni seară la Bruxelles. De asemenea, Banca Centrală Europeană, unul din creditorii Atenei, va trebui să analizeze starea băncilor greceşti într-o reuniune de urgenţă. Retragerile din depozitele băncilor elene au crescut până la aproximativ două miliarde de euro în ultimele trei zile, iar ritmul acestora s-a triplat după colapsul discuţiilor cu creditorii, au declarat pentru Reuters mai multe surse bancare. Cele două miliarde de euro retrase din bănci de deponenţii greci începând de luni şi până miercuri reprezintă aproximativ 1,5% din depozitele populaţiei şi companiilor în valoare de 133,6 miliarde de euro care se aflau la băncile greceşti la finele lunii aprilie, scrie The Guardian.
Până acum, BCE a ţinut în viaţă bancile greceşti acordându-le asistenţă financiară în valoare de 80 de miliarde de euro pentru a compensa retragerile masive de depozite. Mario Draghi, şeful Băncii Centrale Europene, a declarat, motivând gestul, că bancile au capital tampon de-ajuns cât să supravieţuiască, aşa că rămân acceptate ca să primească ajutor financiar. De altfel, Draghi şi BCE trebuie să decidă până la finele acestei luni dacă se va putea extinde asistenţa financiară de urgenţă pentru sistemul bancar elen pentru a se evita prăbuşirea colapsul iminent.
Înainte de eşecul negocierilor care au avut loc în week-end, la Berlin, retragerile din depozite se ridicau la 200-300 de milioane de euro pe zi. Un purtător de cuvânt de la Banca centrală a Greciei a refuzat să comenteze aceste cifre, precizând că instituţia va da publicităţii datele pe luna mai în 26 iunie. Populaţia Greciei a început să-şi scoată, treptat, banii din bănci încă din luna octombrie a anului trecut, însă în ultimele zile retragerile s-au accelerat după ce discuţiile dintre Grecia şi creditorii săi în privinţa continuării susţinerii financiare a ţării au cunoscut duminică un nou eşec, apropiind mai mult Atena de incapacitatea de plată. “Următoarele două săptămâni vor fi cruciale pentru ţară şi bănci. Guvernul ar trebui să ajungă la un acord cât mai rapid posibil”, a declarat o sursă bancară.
Conform Băncii centrale a Greciei, în perioada octombrie 2014 – aprilie 2015, retragerile de depozite din băncile greceşti s-au cifrat la aproximativ 30 de miliarde de euro. Panicat de situaţia din Grecia, preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a decis organizarea summit-ului de luni. „Am decis să convoc un summit la zonei euro luni, 22 iunie, ora 19.00. Este timpul să discutăm urgent despre situaţia din Grecia la cel mai înalt nivel politic”, a declarat Donald Tusk puţin după eşecul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe ai Eurogrupului şi creditorilor Greciei, desfăşurată la Luxemburg, scrie The Guardian.
Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Ministrul grec al Finanţelor, Yanis Varoufakis, a prezentat joi seară noi propuneri de reforme omologilor săi din zona euro. „Domnul Varoufakis a prezentat o nouă serie de propuneri. Acestea se referă la modalităţi de consolidare bugetară şi la gestionarea pe termen lung a datoriei suverane. Nu există veşti-şoc; continuăm negocierile şi suntem deschişi propunerilor”, a declarat un funcţionar guvernamental grec. La finele acestei luni, Grecia trebuie să plătească FMI o datorie de 1,6 miliarde de euro. Preşedintele Fondului, Christine Lagarde, a declarat că Atena nu va beneficia de o perioadă de graţie dacă nu va plăti aceşti bani. Dacă se va ajunge la un acord cu creditorii, se va debloca asistenţa financiară de 7,2 miliarde de euro pe care Grecia o are de primit din programul de 240 de miliarde de euro. Acest program se încheie exact pe 30 iunie, data limită de plată a ratei către FMI. Creditorii cer Atenei reforme dure,
tăieri de salarii, pensii şi privatizări. Cabinetul Tsipras nu este însă de acord cu aceste măsuri.
În cazul în care Atena va reuşi să plătească rata de 1,6 miliarde de euro către FMI, în iulie va trebui să mai facă alte numeroase plăţi către BCE, care a răscumpărat de pe pieţele financiare obligaţiunile Greciei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.