Clotilde Armand: A fi un lider înseamnă a fi exemplar

Clotilde Armand, candidatul USB la alegerile locale din București pentru Primăria Sectorului 1, a luat prin surprindere electoratul bucureștean prin rapida sa ascensiune. Ceea ce a permis chiar speculații din partea unor analiști care, în noaptea numărării voturilor, vorbeau despre șansele ei mari de a deveni singurul primar nepesedist al Capitalei.
După contestații și respingerea lor, Armand a decis să accepte să devină consilier local la sectorul 1 și să continue din această nouă poziție bătălia pentru impunerea ideilor lansate în campania electorală. Prima redacție în care a venit după oficializarea deciziei a fost Cotidianul. Citiți mai jos cum se repoziționează românca de origine franceză în politica românească și care sunt planurile sale de viitor.

Bună ziua şi bine aţi venit în redacţia noastră. Vreau să fiu prima care vă felicită pentru că, iată, aţi primit certificatul doveditor al alegerii consilierului local. Acum câteva minute v-a fost înmânat acest certificat şi suntem primii, în afară de dumneavoastră, care-l vedem.

Mulţumesc mult, doamnă Popescu.

Ce urmează?

Am făcut ieri seară declaraţia în trei exemplare unde am scris că renunţ la mandatul de consilier general la Primăria Municipiului Bucureşti şi accept acest mandat. Aceste declaraţii vor ajunge unde trebuie. Eu i le-am dat lui Nicuşor Dan. Mă voi dedica sectorului 1 şi am încredere că Nicuşor Dan şi echipa noastră din Consiliul General se vor dedica Primăriei Municipiului Bucureşti.

Mass-media este o putere şi nu acceptă să fie tratată altfel

Deci, Clotilde Armand a decis că va fi consilier local la Primăria Sectorului 1. Aţi fost luată prin surprindere de valul acesta de interviuri? Al câtelea interviu este, mai ştiţi?

Ah, nu! Nu mai ştiu. Prin surprindere nu, dar n-am avut timp să mă pregătesc suficient după standardele mele. Sunt multe fronturi de lucru care se suprapun şi aş fi vrut să am mai mult timp. Aşa că tot ce am spus este autentic şi spontan. Nu am avut timp să lucrez la întrebările puse. Nu am făcut lista cu întrebările care ar putea să-mi fie puse pentru că pur şi simplu nu am timp suficient.

Aţi avut consilier de imagine în campanie?

Nu, n-am avut consilier de imagine. Eu am încercat ca acest interviu să fie cât mai târziu, dar mass-media este o putere şi nu acceptă să fie tratată altfel şi unii deja s-au plâns. Simt că aş putea trage un pic de timp, dar nu aşa cum aş avea nevoie. Am nevoie de mass-media, am simţit acest lucru în campanie. Nu i-am avut tot timpul alături de mine (pe jurnalişti, n.red.). Putea să iasă altceva pentru noi. Respect această putere chiar dacă încerc să o influenţez un pic cerând, de fiecare dată, ca jurnaliştii să fie extrem de corecţi în interpretarea celor spuse de mine, mai ales în contextul în care eu mai am unele greşeli de exprimare şi, când traduc o expresie din franceză, se poate interpreta. Astăzi, ce spun, poate fi folosit în mod tendenţios.

Aţi refuzat vreun jurnalist în această campanie?

Nu. Am amânat, dar n-am refuzat.

Dumneavoastră aţi apărut parcă de nicăieri şi toată ţara cu excepţia locuitorilor de la sectorul 1 a aflat de dumneavoastră abia spre sfârşitul campaniei electorale. Și, cu toate acestea, aţi stârnit un imens val de simpatie chiar şi printre duşmanii declaraţi ai lui Nicuşor Dan şi chiar ai USB. Multă lume se întreabă care este explicaţia şi vă întreb şi eu ce credeţi că aveţi în plus faţă de alţi politicieni, ce vă face să fiţi simpatizată chiar şi de adversarii politici, ceea ce este foarte rar, precum şi de oamenii politici şi de jurnalişti care nu-i menajează nici pe şeful dumneavoastră şi nici pe USB?

Eu cred că sunt o persoană care are o empatie foarte mare şi se simte că sunt foarte sinceră. Am acceptat să mă duc în lumea politică alături de Nicuşor Dan numai cu condiţia să fiu cine sunt. N-am timp, nici exerciţiu, nici dorinţa de a fi altcineva. Nu ştiu dacă aş reuşi să-mi creez un personaj. Dar cu toate rolurile pe care le am, cu tot ce am de făcut, adică rolurile de mamă, cel profesional şi de persoană activă în comunitatea ei, am multe responsabilităţi. Sunt foarte multe lucruri de făcut şi, sincer, cred că toate aceste lucruri la care contribui, însumate, fac cine sunt eu. Și mi-e greu să renunţ la ele. N-am timp. Sunt aşa cum sunt şi cred că exact cum copiii simt sinceritatea adulţilor, tot aşa fiecare individ simte adevărul din spatele unei persoane. Și sunt cine sunt. Și probabil că acest lucru mă ajută foarte mult.

Eu cred că Nicuşor Dan este un om sincer, dar el este mai puţin expresiv

Adevăr şi sinceritate, două cuvinte cheie.

Da. Adevărul şi sinceritatea. Ceea ce este foarte rar pe lumea asta. Eu cred că Nicuşor Dan este un om sincer, dar el este mai puţin expresiv şi este mai puţin de captat din cauza acestui lucru. La mine se captează uşor.

Știţi că multă lume spune că dacă v-aţi fi înscris în competiţia electorală şi aţi fi candidat pentru Primăria Capitalei chiar aţi fi avut şansa să câştigaţi obţinând un scor electoral mai bun decât şeful dumneavoastră de partid. Credeţi că acest lucru s-ar fi întâmplat din cauza faptului că ar fi fost o competiţie între două femei? După alegeri, s-a văzut că Bucureştiul a preferat să încerce şi ceva diferit la Primărie, respectiv să voteze o primăriţă.

Cel mai potrivit ar fi fost Nicuşor. Eu vă spun un lucru, Nicuşor este implicat de cel puţin 10 ani în dosare ale Primăriei Municipiului Bucureşti. Și eu sunt implicată, dar nu la fel de mult ca el. El este un om nu numai extrem de muncitor, dar şi extrem de inteligent. Am vorbit despre sinceritate şi adevăr, aceste calităţi atrăgând oamenii. Eu sunt o persoană intelectual cinstită. Trebuie şi nişte competenţe în spate. Competenţe şi studiu. Aş fi putut să fiu cineva credibil la nivel de Primăria Municipiului Bucureşti, dar Nicuşor Dan cunoaşte extrem de bine dosarele lui. Mi-ar fi fost extrem de greu ca, în nici două luni, să compensez 10 ani de analiză. Și noi ne gândim nu numai să câştigăm, dar apoi şi să dovedim că ştim ceea ce facem şi să facem diferenţa. Diferenţa mare se face prin felul în care suntem şi gândim. Dar trebuie şi nişte decizii luate în mod inteligent. Să ştiţi că pentru mine aceasta a fost o mare descoperire în această campanie. Faptul că nivelul de competenţă al politicienilor este extrem de scăzut. În lumea privată găsesc oameni mult mai bine pregătiţi, alerţi, mai inteligenţi. Aici am văzut că nu e dificil să fii mai competent decât ei. Și Nicuşor Dan e de departe cel mai competent.

Am un soţ care mă ajută foarte mult

Nu prea este cunoscut faptul că aveţi 4 copii. Dar aceasta nu v-a scăzut nivelul de energie nici în domeniul profesional, şi aţi povestit cât de ocupată sunteţi, şi nici în politică. Multe femei se plâng că au un copil sau doi, că au şi serviciu, şi nu mai au timp să facă şi altceva. Cum faceţi să aveţi suficient timp atât pentru activităţile profesionale şi politice, dar şi pentru familie, lucru ce pare imposibil pentru multă lume?

Sunt multe aspecte. În primul rând, datorită faptului că am un soţ care mă ajută foarte mult şi asta contează foarte mult. El face cercetare şi are nevoie de multă concentrare când face meseria lui, dar nu poate să se concentreze, la nivelul la care lucrează el, 12 ore pe zi. Atunci când se concentrează, efortul lui este intens şi atunci noi, ceilalţi din jurul lui, nu trebuie să-l deranjăm, trebuie să-l lăsăm în pace. Și în afară de aceste momente, când se epuizează intelectual, e mai disponibil. El preia foarte multe responsabilităţi în casă şi îi place acest lucru. E un om care este aproape de copii.

Găteşte?

Ah, nu. Dar la noi cel care găteşte cel mai mult este băiatul nostru. El găteşte. Îi place, dar şi din necesitate. Avem un alt model. Eu gătesc din când în când, dar e sarcina tuturor partea de gătit. Ăsta este un aspect, faptul că suntem mai mulţi care ne ocupăm de familia mea. Nu numai soţul meu şi cu mine, dar sunt şi copiii care sunt responsabili în casa noastră. Plus faptul că toţi copiii nu primesc numai iubire din partea părinţilor, primesc iubire şi din partea celorlalţi copii. E foarte important din perspectiva familiei. Acum suntem chiar 7 pentru că mai am pe cineva din familie care stă cu noi. Când eu lipsesc, este o persoană din 7 care lipseşte. Înţelegeţi? Nu e mare lucru. De fapt nici nu se remarcă aceasta. Altceva: mereu am eficientizat partea de logistică. M-am mutat mereu lângă birou şi şcolile am încercat mereu să fie cât mai aproape, adică totul să se poată face pe jos. Ar fi foarte dificil să pierd o oră cu transportul. Această oră e un câştig pentru mine. Și asta a fost de când lucrez, de 20 de ani. Mereu m-am mutat lângă birou. Să fie totul este aproape. Copiii se duc pe jos la şcoală, eu pot să mă duc cu bicicleta la birou, pot să mă duc şi pe jos, nu e departe deloc. Am văzut că românii sunt foarte ataşaţi de o casă, trebuie să fie proprietari. Noi niciodată nu am ezitat să închiriem, acum suntem cu chirie şi suntem într-un loc care este foarte important pentru a diminua impactul logistic.

Să ştiţi că m-am ocupat de mai mulţi copii decât cei 4 pe care îi am. Mereu i-am hrănit până la vârsta de 1 an. Am învăţat acest lucru în America. Când am avut primul copil născut, eram în America. Era un boom economic, era boom-ul pe internet. În America, femeile nu pleacă foarte mult în concediu, erau 6 săptămâni. Lucrezi până în ultima zi, îţi iei 6 săptămâni, apoi te întorci la birou. Aşa e în America. Să ştiţi că americanii au două săptămâni de concediu plătit, pe an. Este un popor care da, munceşte de fapt. Sau poţi să pleci, dar nu sunt plătite concediile. E o altă mentalitate.

Când am avut bebeluşul nostru, am stat jumătate de timp la birou, jumătate de timp acasă, dar au spus clar: ”avem nevoie de tine”. Aşa că mi-am instalat un birou acasă, cu tot ce aveam nevoie. Eram full time acasă, dar lucram şi pentru birou. Apoi, la birou, aveam pregătită o sală specială în care toate mămicile ne trăgeam laptele. Fiecare avea aparatul ei, care era electronic, şi trăgeam laptele, îl puneam în nişte biberoane pentru a doua zi. Soţul meu lucra la doctorat, era foarte greu pentru el cu un bebeluş, dar asta a fost, mama lui a venit să-l ajute. Dar şi el făcea la fel: jumătate de timp era acasă, jumătate la Universitate şi el folosea laptele pe care i-l lăsam eu pentru bebeluş. La birou eram cinci, şase femei. Și făceam acest lucru, discutam în acelaşi timp. Doamnele din America sunt foarte motivate cu alăptarea, este ceva natural, este ceva extrem de important.

Ne-am dat seama că este o cerere de a fi un partid la nivel naţional

Revenind acum la politică, Nicuşor Dan a anunţat că Uniunea Salvaţi Bucureştiul se transformă în Uniunea Salvaţi România. Clar, partidul va candida la alegerile parlamentare. Acum există un culoar creat la ultimele alegeri de PPDD, partid artificial care nu a apucat să termine această legislatură, fiind uşor dezintegrat de celelalte partide parlamentare, care i-au racolat membrii.

Să ştiţi că n-am studiat, nu cunosc bine acest caz.

De aceea v-am şi povestit foarte pe scurt. Ce şanse credeţi că va avea USR, care acum nu este configurat la nivel naţional, să treacă pragul electoral şi să nu aibă soarta acelui partid care s-a dezintegrat?

Sunt două aspecte. Noi vrem să continuăm să existăm. Pragul electoral e pentru a fi un partid parlamentar. Noi ştim sigur că vom continua să continuăm să existăm. Asta e sigur. Noi eram un partid la nivel de Bucureşti, vrem să schimbăm Bucureştiul, asta a fost ambiţia noastră mereu. Nu vrem să distrugem această ambiţie, care e ambiţia noastră de zece ani. Este ceva foarte important pentru noi. Ne-am dat seama că este o cerere de a fi un partid la nivel naţional. Noi credem că este posibil. Ne vom dedica acestui obiectiv pentru România, dar să nu uităm, obiectivul nostru care a fost fundamentarea noastră este Bucureştiul. Riscul nu este în nici un caz ca partidul nostru să nu-şi îndeplinească obiectivul la nivel de Bucureşti. Riscul este, într-adevăr, să nu reuşim să fim un partid parlamentar. De acord, ne asumăm acest risc. Riscul de a nu fi partid parlamentar, ni-l asumăm. Riscul de a nu mai exista şi a renunţa la USB şi obiectivele sale, nu există.

Vă vedeţi candidat pentru Parlamentul României din partea Uniunii Salvaţi România? Vă întreb asta că valul de simpatie pe care vă situaţi acum precum şi calităţile personale vor aduce un profit de alegători partidului din care faceţi parte.

Da. Înţeleg ce spuneţi. Mie nu-mi place să fac nişte calcule politice care distrug din autenticitate. Eu am spus mereu că nu sunt o persoană care scrie legi sau propune legi, sunt o persoană care acţionează. În acelaşi timp, exact ce spuneţi dumneavoastră: acum sunt asociată cu imaginea mea şi, dacă nu mă implic, şi nu voi fi candidată, ar putea fi un prejudiciu pentru partid, care nu va fi la fel de vizibil. Sunt într-o situaţie dificilă. Astăzi am decis între sectorul 1 şi Consiliul General, aşa că îmi va trebui un pic mai mult timp ca să decid ce voi face în continuare pentru aceste alegeri parlamentare.

Noi nu suntem antisistem pentru că ne place să fim antisistem

PSD se pregăteşte să susţină un partid antisistem propriu. Este vorba de ALDE. PNL se bazează pe un partid naţionalist antisistem, anunţat de Marian Munteanu. Dumneavoastră reprezentaţi un partid generat de societatea civilă, clar cu o orientare prooccidentală. Maşinăriile propagandistice ale celor două mari forţe politice au început atacurile în presă şi nu numai la adresa societăţii civile care vă sprijină, dar şi a presupuşilor finanţatori a acesteia. Aveţi anumite interese ascunse impuse de anumite forţe oculte din afară? Vreţi să vindeţi ţara străinilor? Care este planul ascuns?

Să ştiţi că aceşti adversari, adică partidele care sunt acum formate din oameni care vin din FSN, chiar dacă PNL nu a fost la originea asta, sunt din sistem, da. Dar dintr-un sistem care nu este bun, care avea nişte păcate originale foarte puternice. Noi nu suntem antisistem pentru că ne place să fim antisistem. Uitaţi-vă, eu sunt îmbrăcată normal, sunt o persoană normală, lucrez în sistemul firmelor private şi, mi se pare corect, resping orice este legat de corupţie. Dar obiectivul nostru nu este să fim anti oricare sistem, ci anti sistemul acesta, adică sistemul care a distrus România. Și, vedeţi, astăzi suntem în 14 iunie, acum 26 de ani erau mineriadele. Deci acest sistem care a provocat mineriadele, le-a gestionat, despre acest sistem vorbim. Da? Nu orice sistem. Acest sistem e extrem de puternic şi va încerca tot ce va putea pentru a ne elimina, a ne decredibiliza. Sunt trucuri care sunt cunoscute de foarte multă vreme. Ei vor încerca să facă şi ei nişte partide care să ne distrugă, care vor lua acest rol. Exact cum au mai luat. Era un singur partid. S-au gândit: oamenii nu mai vor un singur partid, să creăm două partide pentru ca oamenii să aibă impresia că au de ales. Vor lua rolul aşa: unul dreapta, unul stânga… vor lupta împreună şi oamenii vor avea impresia că au de ales. Acum, oamenii, vor dori să creăm noi partid antisistem. Eu am încredere în discernământul românilor şi am încredere că ei vor şti exact ce este în spate. Faptul că ALDE vine şi din PNL şi este susţinut de PSD, numai cine nu vrea nu poate să vadă. Domnul Marian Munteanu… să ştiţi că îmi amintesc când mi s-a povestit ce i s-a întâmplat. Am fost emoţionată. Acum un om poate să aibă o luptă şi poate să aibă o poveste impresionantă şi să fie util societăţii, la un moment dat, şi apoi să fie manipulat. Nu m-am întâlnit cu el, eu am fost foarte surprinsă de mişcarea lui cu PNL. Poţi să ai un grup de oameni foarte nefaşti şi să fie unul corect printre ei. De fapt, există un singur PNL-ist corect, are 99 de ani, şi e foarte urât că-l manipulează pe acest domn fără respect pentru ce a făcut în trecut.

Vă referiţi la Mircea Ionescu Quintus.

Exact.

Voi face nu numai pentru cei care mi-au acordat votul lor, ci pentru toţi bucureştenii

Aţi decis deci să rămâneţi consilier local la sectorul 1, spre ruşinea sistemului electoral defectuos şi a justiţiei româneşti. Ce veţi face din acea funcţie pentru bucureştenii care v-au acordat încrederea şi votul lor?

Voi face nu numai pentru cei care mi-au acordat votul lor, ci pentru toţi bucureştenii. Foarte mulţi n-au ştiut de noi. Și dacă acum ar fi alegerile din nou sunt convinsă că rezultatele ar fi complet altele. Și pentru cei care nu au vrut să voteze pentru noi, vrem să lucrăm. Suntem o comunitate şi nu vrem să o dezbinăm. Și, atunci, lucrăm pentru toată lumea. Iar dacă la început nu au fost convinşi să voteze pentru noi, au votat pentru domnul Tudorache, sunt convinsă că vor fi convinşi după cei patru ani.

Sunt multe lucruri pe care vrem să le facem. Am vorbit mult despre transparenţă. Sunt banii oamenilor şi au nevoie să ştie cum sunt folosiţi, care sunt deciziile luate de Consiliu. Vrem să recreăm comunităţile de cetăţeni din sectorul 1. Românii sunt oameni care sunt foarte sociali, dar linkurile sunt puternice în familie, în grupurile de prieteni, la birou. E foarte dificil, pentru că au o istorie în spate, să creeze legături cu oameni necunoscuţi, de fapt oamenii din cartier.

Suntem încă foarte refractari la ideea de a lucra ca o comunitate. Noi vom încerca să refacem acest lucru. Avem nevoie să avem nişte organizaţii, nişte oameni care, în cartier, ştiu ceea ce se întâmplă, ne spun, şi să lucrăm împreună.

Mulţi în timpul campaniei mi-au spus: ”după alegeri o să vin în audienţă la dumneavoastră. Mă primiţi?”. Evident, eu sunt gata să primesc pe oricine. Ar fi o plăcere pentru mine! E o mare plăcere pentru mine să mă întâlnesc cu oamenii şi să vorbesc cu ei, dar nu pot să mă întâlnesc fizic cu cei 230.000 de oameni care sunt în sectorul 1. Și, totuşi, vrem să ne ocupăm de problemele celor 230.000. Atunci cum facem? Noi trebuie neapărat, şi am început deja să facem, ca fiecare problemă, din fiecare cartier, să fie analizată şi rezolvată. Și pentru asta avem nevoie ca şi cetăţenii să se organizeze.

Mai este ceva. Fiecare om din sector nu ştie cui trebuie să i se adreseze pentru anumite probleme. Au venit la mine să-mi spună şi am spus: eu sunt încântată, dar trebuie neapărat să ne organizăm. Trebuie fiecare să aibă încredere într-o mică structură informală, de oameni bine intenţionaţi. Trebuie noi să recăpătăm încredere în vecinii noştri, în oamenii din cartier şi, împreună, să rezolvăm. Primăria sau Consiliul Local nu este un Dumnezeu care le va rezolva aşa: va primi toate cererile şi le va rezolva. Nu funcţionează aşa. Trebuie ca fiecare comunitate să se organizeze pentru cei care au nevoie, pentru cei care au timp şi vor să fie utili. Sunt mulţi oameni care vor să fie utili şi nu au avut ocazia. Dar nici nu găsesc oamenii care, la fel ca şi ei, vor să fie utili.

Multe persoane în vârstă mi-au cerut să recreăm grupurile de pensionari. E clar că nu e nevoie neapărat de mine să creăm aceste cluburi, dar dacă noi putem să declanşăm aceste lucruri, şi să se facă aceste cluburi, ar fi o schimbare foarte pozitivă în viaţa lor. Ceea ce facem trebuie să fie pentru toţi cetăţenii sectorului, nu unii care au avantaje şi alţii care nu. Sectorul 1 este pentru noi toţi şi trebuie ca toată lumea să contribuie şi să primească ajutor, fără să fie: tu eşti cu partidul acela, tu nu.

Mobilitatea este un serviciu important şi care implică şi incluziune socială

Cum a fost în campania electorală. Dacă ar fi să ne spuneţi un top trei al problemelor semnalate, care ar fi acestea?

Să ştiţi că ar fi foarte greu să facem un top trei pentru că în general sunt probleme foarte diferite. Eu mă întâlneam cu oamenii de pe stradă, nu cu oamenii în maşina lor. Și să ştiţi că am încercat să vorbesc chiar şi cu oamenii care erau opriţi la semafor! În mod evident, cei care sunt în maşina lor ajung direct din parcare, la biroul lor. Ei sunt mai puţin pe stradă. Noi eram la staţiile de autobuz, la staţiile de metrou, un alt public. Dar să ştiţi că majoritatea oamenilor nu circulă cu maşina. Sunt numai între 30 şi 40% care îşi folosesc maşina zilnic. Restul nu. Se vorbeşte despre trafic. Într-adevăr e o problemă. Și clasa politică, care ea este o maşină, mereu o menţionează. Pentru majoritatea, problema e că nu vin autobuzele la timp, că mereu sunt aglomerate, blocate. Și atunci pentru mine transportul în comun este într-adevăr o responsabilitate foarte mare. Primul lucru pe care îl cere o comunitate este mobilitate. Consiliul local, va trebui noi să spunem exact unde e nevoie. Pentru că jumătate din sectorul 1 nu prea ar avea acces la transportul în comun, s-a dezvoltat foarte mult în nord şi nu prea mai au acces. Va trebui să lucrăm cu Consiliul General la acest lucru. Mai sunt persoanele cu dizabilităţi, mămicile cu cărucioare pentru care mobilitatea e o problemă pentru că trotuarele nu sunt făcute pentru a circula uşor. Mai sunt şi copiii care se întorc de la şcoală. Şi atunci o bună parte din populaţie este exclusă pentru că trotuarele nu sunt făcute pentru ei. Mobilitatea este un serviciu important şi care implică şi incluziune socială. Adică, dacă nu poţi să fii mobil, cum poţi să te întâlneşti cu oamenii?

Câte străzi din sectorul 1 nu au canalizare?

Sunt peste 30 de străzi. Eu am fost în mai multe cartiere, am văzut. Sunt două cazuri. Cazurile istorice unde, pur şi simplu, problema nu s-a rezolvat. Aici este cazul cartierului care este sub căile ferate, Chitila Triaj, şi Giuleşti. Aici eu m-am întâlnit cu oameni pe stradă care aveau străbunici care locuiau acolo, nu este un cartier nou, şi nu este normal că acolo nu au nici acum canalizare. E adevărat că în PUG, Planul Urbanistic General, aceste cartiere figurează ca nişte cartiere industriale, au fost încadrate aşa chiar dacă erau case de acum mult timp. Fiind încadrate aşa, trebuie un PUZ pentru a schimba destinaţia acestui cartier pentru ca apoi să putem să punem utilităţile. De PUZ-ul pentru defrişarea pădurilor s-au ocupat, dar PUZ-ul pentru ca oamenii să poată să aibă canalizare, apă, de asta nu s-a ocupat nimeni. Asta trebuie rezolvat şi unde mai e legitim, este cartierul ANL. Numai acolo sunt 30 de străzi. În cartierul ANL de 11, 12 ani există acest contract, iar Primăria s-a angajat să fie utilităţile acolo. Oamenii de bună credinţă au cumpărat acolo şi după 12 ani n-au utilităţi. E un dezastru.

Nu pun în aceeaşi categorie cartierele noi. Unele cartiere noi unde dezvoltatorii imobiliari s-au grăbit foarte tare şi au schimbat complet nivelul înălţimii prin nişte PUZ-uri, unde pur şi simplu s-a exagerat şi nu a fost corect. Sunt bazate pe nişte retrocedări dubioase. N-au urmărit nici rezolvarea problemei utilităţilor. Acolo e o problemă creată de corupţie între dezvoltatorii imobiliari şi Primărie.

Și locuitorii din cartierul Dămăroaia se lovesc de aceleaşi probleme generate de dezvoltatori imobiliari.

Acolo au utilităţi. Dar în cartierul Dămăroaia e o mare, mare problemă. Știm bine pentru că suntem foarte aproape de Asociaţia Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi. Am luptat foarte mult şi luptăm în continuare cu toţi dinţii împotriva unor PUZ-uri care au fost retrase din ultima şedinţă a Consiliului General al Primăriei Bucureşti. Adică 25 de blocuri care sunt pe malul lacului Griviţa pe un teren care mereu a aparţinut comunităţii, totul a fost gândit şi amenajat de Dem. I. Dobrescu acum mulţi ani şi, deodată, e un teren privat cu nişte blocuri, într-un cartier de case, blocuri care vor epuiza toate utilităţile care erau prevăzute numai pentru casele din cartier. Toate blocurile sunt la capătul străzilor şi vă daţi seama că nu fac faţă nici conductele de apă. Toate aceste probleme, evident, trebuie analizate.

Vrem să organizăm cartierele şi vrem să luptăm de jos în sus

Sub ce formă veţi promova toate aceste soluţii despre care vorbim acum?

Noi o să comunicăm foarte mult. Noi ne bazăm foarte mult pe comunicarea de jos în sus. Când vorbem de partidele ”antisistem” care vor naşte din sistem PSD, PNL este de sus în jos. Știţi? Noi tot ceea ce facem este de jos în sus, adică vine de la oameni care vor să schimbe lucrurile. Pe când aceia impun anumite lucrurile în stil comunist. Aici la fel. Vrem să organizăm cartierele şi vrem să luptăm de jos în sus. Un exemplu este această asociaţie de care vă vorbeam. Ei ştiu problemele, ei sunt acolo, sunt sute de oameni care sunt în aceste asociaţii. Și noi nu inventăm ceva. Noi lucrăm cu oameni care chiar se lovesc de problema aceasta, de ani de zile s-au gândit, sunt oameni competenţi acolo, şi ei susţin iniţiativa. Noi nu venim ca nişte oameni care le ştim pe toate. Știm să ascultăm. Acesta este primul lucru. Știm să ascultăm.

Primul pas este să ascultaţi şi pasul doi ar fi să concretizaţi.

Normal. Dar este o diferenţă foarte mare între Occident şi România. În Franţa, partea de dezbatere publică, de studii premergătoare, studii de fezabilitate, ia foarte mult timp. Toate comunităţile trebuie să fie de acord. Trebuie să fie ceva bine gândit, trebuie să fie ceva inteligent, care are rost, şi toată lumea să fie de acord. Atunci şi pe cetăţenii care nu vor îi convingem. Poate să ia 5 ani şi 10 ani. Apoi, când se face, se face bine şi e corect. Aici se face altfel. Iese domnul putere feudală, domnul primar care, deodată, într-un cerc extrem de restrâns, anunţă că ei au hotărât – că au şi imaginea aceasta că ei sunt şefii, ei sunt baronii şi ei au de la Dumnezeu o putere care îi face pe ei cei mai competenţi în orice. Și, când s-a început, toată lumea, se trezeşte. A, ia uite că se face nu ştiu ce proiect şi nici nu l-au făcut bine, cum trebuie. Studiile premergătoare sunt foarte importante nu numai pe partea de inginerie, la care mă pricep, dar şi pe partea socială, de mediu, sub toate aspectele. Vedeţi atunci eu spun aşa: este extrem de important să ascultăm bine şi cine ascultă bine şi restul va foarte uşor. Când spun ascultare, este o ascultare inteligentă. Noi ce spunem, nu e niciodată la nivel formal, este la nivel adevărat.

A fi un lider înseamnă a fi exemplar

Sunteţi o persoană obişnuită cu posturile executive, vă consideraţi un lider, credeţi că în viitor veţi ajunge să ocupaţi o funcţie executivă în politică, precum şef de partid, ministru sau o funcţie chiar mai importantă?

Șef de partid este o funcţie pe care nu o pun la acelaşi nivel cu celelalte. Partidul nu este la putere, partidul reprezintă nişte oameni care lucrează împreună. Atunci, legitimitatea nu este deloc aceeaşi. În România are o conotaţie extraordinară, pentru că a fost Partidul Comunist. O funcţie executivă în stat sigur că ar fi un lucru bun pentru România. Eu sunt o persoană, şi spun asta astăzi, din ce-am văzut, care are competenţe de valoare pentru administraţia statului. Adversarii mei politici în campania aceasta nu erau la acelaşi nivel. Și atunci, din acest punct de vedere, pe partea de competenţă sunt potrivită. Dacă vin alţii şi mai competenţi ar fi extraordinar.

Vă consideraţi un lider?

Eu aş dori ca felul în care gândim noi, autenticitate şi un adevărat devotament, adică noi suntem aici numai din simţ civic, eu aş dori ca acest lucru să fie un model. A fi un lider înseamnă a fi exemplar.

Aşa cum vedeţi dumneavoastră societatea românească, aş vrea să vă întreb când credeţi că românii ar fi dispuşi să accepte femei în cele mai înalte poziţii executive în stat, respectiv cea de prim ministru şi chiar cea de preşedinte. O vom lua înaintea Franţei în acest domeniu?

Problema este că felul în care au fost promovaţi oamenii în partide nu este corectă. A fost ceva legat de prietenie, să fim în aceeaşi gaşcă, este ceva mafiot de fapt. În mediul privat, în nici un caz femeile nu sunt desconsiderate. Aşa că în niciun caz nu e o problemă legată de electorat, ci de cum funcţionează aceste partide. În Franţa este o altă problemă care se adaugă. Faptul că femeile au multe alte lucruri de făcut, deja le e dificil să fie şi acasă şi la birou şi, în plus, să asume o funcţie este încă ceva în plus. În Consiliile Locale ale comunelor din Franţa sunt foarte mulţi pensionari, oameni care au timp şi se dedică comunităţii. Femeile găsesc alte căi prin care se dedică comunităţii. Ajută în asociaţii. Preşedinţii de asociaţie sunt foarte des femei. Eu cred că e important ca femeile să se implice în politică şi nu va fi o problemă să fie recunoscute. De exemplu, eu nu simt acest lucru, că eu sunt femeie şi ar fi un dezavantaj.

Moralitatea mea e bazată pe valorile creştine

Aţi spus la un moment dat că aveţi principii de moralitate de care nu veţi abdica. Care sunt acestea?

Moralitatea mea e bazată pe valorile creştine, nişte valori seculare care au fost la bazele morale ale unor oameni absolut deosebiţi. Sunt nişte valori robuste care au fost încercate foarte mult, în timp. Valorile creştine sunt de iubire, muncă, de respect, de iubire, dar şi de încredere. Trebuie să avem încredere în Dumnezeu şi prin Dumnezeu în oamenii din jurul nostru. Ei au ceva bun în ei. E foarte important ca să primească foarte mult pentru ca şi ei să poată să dea foarte mult. Cuiva care n-a primit nimic, educaţie, iubire, de exemplu, îi va fi foarte este dificil să dea înapoi. Este important ca fiecare din noi să comparăm: ce am primit şi ce dăm înapoi. Eu sunt un pic supărată pe unii din colegii mei din Franţa. Unii se cred, aşa, un pic superiori, dar ei ce-au moştenit şi ce-au dat înapoi? Aici este problema. Tu ai moştenit ceva, o ţară puternică cum e Franţa, dar tu ce dai înapoi? E uşor să te simţi superior pentru ceva la care nu ai contribuit cu nimic. Nu e niciun caz meritul tău!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Simona Popescu 220 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.