Într-o scrisoare trimisă miercuri Mecanismului European de Stabilitate, Atena a cerut un nou împrumut pe o perioadă de trei ani, în schimbul unor reforme fiscale și ale sistemului de pensii. FMI a precizat că o restructurare a datoriilor Grecieie este absolut necesară, luându-i prin suprindere pe europeni, care nu par dispuși să facă acest pas.
Cancelarul Angela Merkel refuză varianta restructurării datoriilor, un fapt asumat însă chiar prin precedentul acord de împrumut cu Grecia (semnat in 2011 si incheiat pe 30 iunie 2015).
În schimb, directoarea FMI Christine Lagarde afirma că este necesară restructurarea. ”Este necesara pentru a transforma datoria Greciei într-una viabilă”, a declarat Lagarde la Washington, în cursul zilei de miercuri.
Într-un raport publicat de 2 iulie, FMI a precizat ca Grecia are nevoie de 36 de miliarde de euro din partea europenilor, pentru următorii trei ani, chiar dacă Grecia acceptă planul creditorilor sai. Acordul a fost însă respins la referendum si acum se negociază un altul pornind de la zero. Termenul limita – Consiliul European de duminică, 12 iulie.
Începând de pe 30 iunie, Grecia a intrat oficial în incapacitate de plată în relația cu FMI. Atena a refuzat să verse în conturile FMI 1,56 miliarde de euro. Fondul a fost extrem de rigid și a refuzat orice amânare. Însă miercuri, Christine Lagarde a declarat că instituția pe care o conduce rămâne ”implicată” în soluționarea crizei din Grecia.
Poziția instituției de la Washington începe să intre tot mai mult în contradicție cu cea a statelor din zona euro – în special a Germaniei. Ideea reducerii datoriei Greciei, una dintre țintele guvernului elen în timpul negocierilor, pare să fie susținută de chiar de către partenerul cel mai rigid de discuții de până acum. Este drept însă ca FMI deține cea mai mică parte din datoria de peste 300 de miliarde de euro a Greciei. Mai mult, secretarul american al Trezoreriei, Jacob J. Lew, susține aceeași idee a restructurarii datoriei Greciei.
Acestor apeluri le-a răspuns președintele Consiliului European, Donald Tusk. Ela sugerat că, în cazul în care noile propuneri ale Greciei satisfac cerințele creditorilor, atunci și aceștia ar trebui să vina cu o propunere ”la fel de realistă”, iar aceasta ar fi, în opinia lui Tusk, reducerea datoriilor. ”În caz contrar vom continua dansul letargic din ultimele luni”, a avertizat Tusk.
Potrivit The Guardian, se pare că în spatele proiectului de acord propus de Grecia nu stă doar guvernul de la Atena, ci și cel de la Paris, care ar fi dat grecilor o mână de ajutor, astfel încât proiectul să fie cât mai ușor acceptat. Aceasta informație vine să sugereze ca și Franța, al doilea mare creditor al Greciei, este dispusă să reducă o parte din datorie.
Angela Merkel rămâne tot mai izolată. Ea a subliniat din nou ca o reducere a valorii datoriei elene iese din discuție. ”În 2012 am avut de-a face cu chestiunea sustenabilității datoriei, deci asta nu se întâmplă acum pentru prima dată. Am spus că o reducere clasică a datoriei iese din discuție pentru mine și această opinie nu se schimbă de pe o zi pe alta”, a spus Merkel, aflată într-o vizită în Bosnia și Herțegovina. Cancelarul german nu a exclus însă o reducere a datoriei Greciei printr-o reducere a dobânzilor și prin extinderea termenului până la care tara trebuie să achite tranșele.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.