Rata şomajului din primul trimestru al acestui an a fost de 7,4%, în creştere faţă de trimestrul anterior, când s-a consemnat 6,7%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Informaţia apare undeva în coada documentului, fără să fie evidenţiată prin bolduirea literelor, aşa cum se întâmplă adesea când INS comunică date foarte importante. Este un semn care arată că INS, instituţie aflat în subordinea Guvernului, doreşte să ascundă cât se poate de mult o realitate evidentă. Publicul trebuie să rămână cu impresia că România a înregistrat o creştere economică de 4,2% în primele trei luni ale anului, cel mai sănătos salt al unui stat din UE.
Cum este însă posibil ca într-o economie care duduie să se adune 655.000 de şomeri? Această creştere a şomajului, cu 10,4%, este determinată de creşterea economică din acest an. Saltul economiei are ca principal motor consumul. Conform barometrului EY Eurozone Forecast, consumul intern a crescut la nivel real cu un ritm care nu a mai fost atins din 2008 încoace. Consumul a fost alimentat de o creştere a salariilor în medie cu aproape 7% în ianuarie şi februarie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Puterea de cumpărare a românilor a crescut şi ca urmare a scăderii inflaţiei, la un nivel care se apropie de 0%. Alte motoare de creştere economică găsim în evoluţia industriei, a sectorului IT, dar într-o măsură mult mai mică decât consumul. Lipsesc însă investiţiile, adevăratele generatoare de locuri de muncă. Singurele imbolduri vin din zona privată, acolo unde s-a înregristrat un salt de 8,5% în prima parte a acestui an, iar ponderea cea mai mare o reprezintă investiţii în lucrări de construcţii noi (16%). În schimb, banii cheltuiţi de guvern pentru investiţii, în primele patru luni din 2015, sunt la jumătate ca procent în PIB faţă de anii 2012 şi 2013, conform execuţiei bugetare. Suma înseamnă 13% din cele 40 miliarde lei destinate investiţiilor, în 2015, conform legii bugetului. În acelaşi timp, excedentul a ajuns la 6 miliarde lei. Mai bune spus, Executivul stă pe un munte de bani fără să îl bage în economie, unde să genereze locuri de muncă.
La creşterea şomajului în ţara noastră mai trebuie luat în calcul un aspect, şi anume numărul insolvenţelor. Conform datelor preliminare publicate de BPI şi în baza metodologiei Coface, în primul trimestru al anului 2015 s-au deschis 2.740 de proceduri noi de insolvenţă, în scădere cu aproximativ 58% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au înregistrat 6.512 de insolvenţe. În ciuda acestui fapt, aproximativ 98% din contracţie se datoreaza scăderii firmelor insolvente cu cifra de afaceri sub 100.000 de euro. România înregistrează în continuare o incidenţă a insolvenţelor la 1.000 de firme active de peste 4 ori mai mare decât media înregistrată pe plan regional, cu 45 de insolvenţe la 1.000 de firme active, fiind pe prima poziţie din acest punct de vedere. Nu în ultimul rând, numărul insolvenţelor deschise în primele trei luni ale anului curent în rândul companiilor cu cifra de afaceri peste 1 milion de euro, deci cu salariaţi mai mulţi, este de 170 de firme, în creştere cu aproximativ 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, şocul social (numărul locurilor de muncă care ar putea fi pierdute) fiind mai mare cu 24%.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.