Două imperii energetice şi financiare îşi dau mâna peste România

Compania de stat rusească Rosneft a devenit cel mai mare producător de petrol din lume. Va activa astfel şi va crea şi o bancă beneficiind de know-how tehnologic şi financiar britanic şi american. Faţă de aceasta, prestaţia Bucureştiului în fata Comsiei Europene poate fi o miză mică pentru securitatea României

Compania de stat rusă Rosneft a devenit cea mai mare producătoare de petrol din lume, detronându-i pe americanii de la ExxonMobil. Statul rus deţine acum cel mai mare producător de gaze din lume, Gazprom, şi cel mai mare producător de petrol.

S-a întâmplat după cumpărarea, în luna octombrie, de către ruşi a companiei TNK-BP, constituită de British Petroleum şi un grup de oligarhi ruşi. TNK-BP era printre primele zece companii petroliere private din lume în 2010 şi producea circa 1,7 milioane de barili de petrol pe zi.

Toată această mişcare face parte din politica lui Vladimir Putin de renaţionalizare a industriei energetice, însă fără greşeala pe care Arabia Saudită a făcut-o în 1980, când compania de stat ARAMCO a devenit stăpâna rezervelor subsolului. Saudiţilor, ca şi ruşilor în acest moment, le lipseau tehnologiile de extracţie de top şi producţia li s-a redus cu 60%. Prin urmare, Rosneft a permis o participaţie minoritară, în continuare, a britanicilor de la BP, care vor putea furniza partenerilor ruşi tehnologia necesară.

Putin estimează că influenţa Rusiei la scara internaţională va creşte în urma acestei achiziţii, căci compania de stat Rosneft va ajunge sa extragă jumătate din producţia de petrol anuală a Rusiei, a doua după ce a Arabiei Saudite. Rosneft se află în mâinile unui om de încredere, fostul colonel KGB Igor Secghin, fost spion în ţările africane producătoare de petrol în anii ’80, creatoruil capului de pod rusesc din Venezuela şi fost vicepremier în cabinetul Putin.

Strategia lui Putin va duce la o creştere a preţului petrolului, estimează site-ul american Stratrisks. Aceeaşi sursă arată că Europa va deveni şi mai dependentă de petrolul şi gazele din Rusia, iar Moscova va putea produce, când intersele i-o vor cere, o asfixiere a aprovizionării cu energie, pentru a duce la o creştere a preţurilor.

Toate aceste evoluţii din Rusia, îngrijorătoare pentru statele europene, nu se fac însă fără acordul tacit al SUA şi al Wall Street-ului. ExxonMobil a devenit un partener al Rosneft, alături de care exploatează resursele din Marea Neagră. Ruşii au parteneriate şi cu italienii de la ENI, împreună cu care construiesc gazoductul South Stream, şi cu norvegienii de a Statoil, compania de stat care asigură prosperitatea scandinavilor.

Mai mult, pe modelul Gazprombank, preşedintele KGB-ist al Rosneft doreşte să creeze o bancă a grupului petrolier. La naşterea Rosneftbank vor moşi nimeni alţii de cât foştii şefi ai băncii americane Morgan Stanley, conduşi de americano-libanezul Walid Chammah. Embrionul viitoarei bănci va fi All-Russian Bank of Regional Development, scrie The Moscow Times.

Unde este România în această ecuaţie geoeconomică în care Rusia lui Putin, Wall Street-ul şi City-ul londonez îşi dau mâna?Poziţia este asemănătoare celei pe care o are regimul neoliberal din Mexic în raport cu Statele Unite. (Trebuie însă să păstrăm proporţiile, pentru că SUA sunt principalul cumpărător al petrolului mexican.) Spre deosebire de resursele României, cele mexicane au fost naţionalizate în 1938, aşa cum a făcut recent şi Argentina. Însă nu naţionalizarea este importanta, ci concentrarea asupra celui care de fapt ajunge sa le deţină.

În SUA, companii private precum ExxonMobil sau Chevron fac parte dintre companiile care asuigură securitatea naţională. În Mexic însă nu se întâmplă astfel. Companiile private care activează în domeniul energetic au devenit total dependente de Wall Street.

La fel şi în Brazilia, unde Petrobras, cea mai mare companie energetică latino-americană, deşinută parţial de stat, a anunţat că doreşte să vândă zeci de blocuri de explorare din Golful Mexic către companiile ruseşti, britanice şi americane.

În România, rezervele de petrol au fost concesionate, Bucureştiul este singurul partener rămas fidel proiectului în moarte clinică Nabucco, este pe cale să piardă în faţa Turciei cursa pentru o investiţie Gazprom în depozite subterane de gaze, dar este tot mai aproape de a vinde zacaminreloe de cupru şi de a exploata gazele de şist şi zăcămintele de aur prin tehnologii poluante.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.