Estimarea FMI privind creşterea economică a Germaniei a fost redusă cu 0,5% pentru anul în curs, ceea ce ar reprezinta o scădere a creşterii economice mai mare decât media UE.
Specialiştii vorbesc că este posibila nu numai o reducere a producţiei industriale a Germaniei, ci chiar o recesiune economică, odată ce ţara a înregistrat o reducere a PIB-ului în trimestrul doi al anului 2014 şi, cel mai probabil acelaşi lucru se va întâmplă şi în trimestrul al treilea, scrie Business Insider.
În ultimii ani, Germania a fost ţara cu cea mai stabila economie din zona euro, reuşind să facă faţă crizei economice într-un mod impresionant, scrie Business Insider. Însă aceasta nu înseamnă că poate să evadeze complet din tendinţele regionale. Creşterea economică în zona euro a fost şi este foarte redusă sau zero, iar cele mai importante economii din zona euro sunt cele mai importante pieţe de desfacere pentru produsele germane. Astfel, cererea redusă pe aceste pieţe va însemna şi o reducere a producţiei firmelor germane.
Pe de altă parte, reducerea creşterii economiilor din Asia a lovit şi ea industria germană. “Are mai mult de a face cu tabloul global. Am spus de multă vreme că încetinirea economiei şi reechilibrarea Asiei vor avea un impact asupra exporturilor germane, pe măsură ce ne îndreptăm spre a doua jumătate a anului 2014… Germania devine tot mai puţin competitivă. Per ansamblu mă preocupă Germania pentru că sunt cei mai mari beneficiari ai exporturilor către Asia în perioada crizei”, spune Steen Jakobsen, economist şef la Saxo Bank.
Vestea proastă pentru Germania, dar şi pentru zona euro este că reducerea ritmului de creştere a economiilor asiatice va continua. FMI se aşteaptă ca rata de creştere a PIB-ului Chinei să fie sub 7% în următorii doi ani, cel mai redus nivel începând din anii 1990. Cealaltă veste proastă ţine de competitivitate, caracteristica economiei si a pietei muncii germane cu care Angela Merkel s-a lăudat şi pe care a folosit-o drept argument pentru a impune austeritatea în întreaga Uniune Europeană.
Desigur, criza din Ucraina a avut un rol important în reculul economiei germane. Sancţiunile impuse Rusiei şi riposta Moscovei, alături de incertitudinile privind parcursul Ucrainei au dus la încetinirea activităţii germane în regiune. Însă fenomenul este mai cuprinzător, pentru că de aproape un deceniu, o mare parte din creşterea economică germană se datorează dezvoltării economiilor emergente. Acum însă, acestea nu mai au suflu. Brazilia, Turcia si India primesc lovitură după lovitură din partea Federal Reserve din SUA, care trece la o politică monetară mai puţin laxă, în timp ce China începe să-şi reorienteze economia către servicii şi are mai puţină nevoie de utilaje germane.
Pe acest fond, industriaşii germani au început să reducă ritmul investiţiilor în echipamente, care nu au progresat în ultimul semestru decât cu 2,1%, faţă de 7% în trimestrul precedent. Treptat, creşterea economiei germane a ajuns să se bazeze mai mult pe sectorul construcţiilor şi pe cererea de pe piaţ internă. Însă consumul în Germania nu a crescut decât cu 1% în 2014, potrivit Allianz (iar în anii precedenţi procentele erau şi mai mici), un procent extrem de redus pentru o ţară în care şomajul este ca şi inexistent. Explicaţia: modelul german care ofera competitivitate relativă produselor de export însă cu preţul unor salarii relativ mici şi cu o piaţă a muncii dominată de minijoburi şi de contracte temporare, plus asigurări sociale limitate.
La aceste probleme ale economiei globale se adaugă şi o serie de decizii interne proaste luate de guvernul cancelarului Angela Merkel. Poate cea mai importantă dintre ele este renunţarea totală la energia nucleară, ceea ce a dus la creşterea consumului de cărbune. Financial Times scria că “este poate cea mai proastă decizie a Angelei Merkel în cei opt ani de mandat”. Decizia a fost luata după dezastrul de la Fukushima, fără a se ţine cont de faptul că Germania nu este expusa la calamităţi naturale precum cele din Japonia. În acest fel, Germania a ajuns ţara europeană în care preţul energiei atinge niveluri record, preţul de producţie a bunurilor creşte şi, în plus, economia devine tot mai dependentă de resursele energetice ale Rusiei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.