FMI şi WikiLeaks pun Grecia şi Germania cu spatele la zid

WikiLeaks a publicat la sfârşitul săptămânii trecute un presupus transcript al discuţiilor (o teleconferinţă din 19 martie) dintre şefii Fondului despre cea mai bună cale pentru a forţa Grecia şi pe creditorii ei să accepte condiţiile instituţiei financiare de la Washington. Concluzia – trebuie găsit sau creat un eveniment politic care să pună cu spatele la zid Germania şi Grecia, cel mai bun moment fiind referendumul pentru UE din Marea Britabie, la finalul lunii iunie.

Indignare la Atena după publicarea acestor discuţii, pe care cei din FMI le-au confirmat implicit. Guvernul elen a adus imediat în discuţie “încrederea” în partenerii de negociere şi creditori şi a cerut FMI să explice care este poziţia oficială. Este ea cea din discuţiile dintre Poul Thosmen (şeful FMI pe Europa, fostul şef al misiunii FMI în România) şi Delia Velculescu (şefa misiunii FMI pentru Grecia)?

Thomsen întreabă: „Cum se va ajunge atunci la o decizie? În trecut, a fost luată numai o dată decizia și a fost atunci când ei (grecii) duceau serios lipsă de bani intrați în default”(incapacitate de plată n.r.). „Și este posibil acest lucru să se întâmple din nou. Iar în acest caz, se tărăgănează până în iulie și în mod clar că europenii nu vor discuta în lunile dinainte de Brexit”, a adăugat el, referindu-se la referendumul britanic din 23 iunie. „Sunt de acord că avem nevoie de un eveniment, dar nu știu care va fi”, declară puțin mai târziu dna Velculescu.

Când vine vorba de reducerea datoriilor unei ţări, aspectul economic este oarecum simplu: făraă a reduce datoriile, ţara respectivă se poate afunda în criză, în şomaj şi problemele de acolo vor periclita periodic zona euro. Aspectul politic este mai complicat. Apare întrebarea de ce un stat îndatorat ar trebui să beneficieze de reducerea datoriilor şi alţii ar trebui să muncească pentru plata lor, scrie Bloomberg. În plus, o asemenea măsură i-ar face pe alţi creditori să fie mai prudenţi, să investească mai greu şi mai puţin şi astfel fluxul creditelor s-ar reduce şi ar încetini creşterea economică.

Însă, scrie Bloomberg, există suficiente exemple care arată că reducerea datoriilor unui stat este o variantă mult mai bună. Îndatorarea excesivă nu numai că face aproape inutile eforturile de a obţine creştere economică. Îndatorarea opreşte investiţiile, pentru că creditorii se tem de potenţialul contagios dintr-o asemenea economie, iar fără investiţii creşterea e aproape imposibila.

Germania Angelei Merkel are la dispozitie istoria statelor latino-americane, “deceniul pierdut” al anilor 1980. Multe ţări, în special Argentina, s-au luptat cu povara unor datorii prea mari, până în momentul în care au fost aproape de colaps. Ajutorul venit de la FMI la începutul anilor 1990 a fost prea puţin, tardiv şi prea încărcat de condionalităţi. Rezultatul a fost dezastruos pentru cetăţeni, în special cei săraci, dar şi în termeni strategici, căci astfel aceste state s-au îndepartat de la linia americană ce domină emisfera vestică. La polul opus sunt programele pentru reducerea datoriilor statelor africane, care au permis creşterea economică a unora dintre ele în anii 1990, notează Bloomberg.

Cei mai mulţi economisti consideră acum că Grecia nu va putea depăşi criza economică fără reducerea datoriilor. Doar astfel s-ar putea reduce şomajul şi curentele periculoase care contaminează tineretul elen, doar aşa ţara poate redeveni membru deplin al zonei euro.

La nivel politic, măsura este greu de luat. Ea implică parlamente naţionale, inclusiv cele din Germanioa, Olanda sau Finlanda, care sunt clar împotriva reducerii poverii datoriilor elene. Într-atât de mare este opoziţia faţă de reducerea datoriilor elene, încât nici criza refugiaţilor (care a afectat Grecia mai mult decât orice stat european până în acest moment) nu a oferit fereastra de oportunitate pentru “îndulcirea” poziţiei statelor nordice.

Bloomberg atrage atenţia că publicarea de către WikiLeaks a discuţiilor telefonice purtate de funcţionarii înalţi din FMI complică şi mai mult lucrurile la nivel politic. Directorii Fondului consideră că în această vară UE se va trezi pusă la zid de mai multe probleme: referendumul din Marea Britanie, criza imigranţilor, un acord cu Turcia pentru imigranţi despre care îşi va da seama atunci că nu funcţionează. Dacă la aceste crize se va adăuga şi împingerea greciei in faliment Grecia , consideră directorii pe Europa si Grecia, atunci va fi mai uşor de obţinut ceea ce FMI doreste: acordul unei Germanii pusă la zid pentru ştergerea datoriilor şi acordul unei Grecii în plină criza economică şi a migraţiei pentru aplicarea unor măsuri de austeritate draconice.

Ceea ce a publicat WikiLeaks (o strategie care poate fi la fel de bine concepută în birourile FMI de la Washington) este un avertisment pentru UE şi ţările membre: aplicaţi politica noastră cât mai repede, reduceţi datoriile Greciei, pentru a nu vă lupta pe mai multe fronturi (naţionalisme, imigraţie, Ucraina – acolo unde FMI oferă linii de credit mai laxe decât Grecie) şi pentru a nu pierde şi puţina credibilitate politică ce a mai rămas.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.